Femeia care a pus umărul la clădirea României moderne. A fost premiată de Victor Hugo

Femeia care a pus umărul la clădirea României moderne. Constanța Dunca Schiau este unul dintre făuritorii României Moderne. A fost un pionier în domeniul jurnalismului, literaturii și pedagogiei românești, fiind prima femeie din România care a studiat în străinătate.

A fost, de asemenea, o feministă convinsă, contribuind la emanciparea româncelor.

Femeia care a pus umărul la clădirea României moderne. Perioada dificilă istoric

La finele secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, într-o Europă marcată considerabil de progrese tehnice, culturale și sociale, societatea românească era încă puternic ancorată în lumea medievală.

Pe plan extern, aflate încă la cheremul marilor puteri, iar pe plan intern, dominate de o boierime hrăpăreață și un cler conservator, reticent la tot ce era nou, Principatele păreau condamnate la un trai levantin, aproape fără viitor, cu un decalaj uriaș de câteva secole față de occidentul european.

Salvarea a venit de la o categorie de boieri patrioți care au înțeles că educația și deschiderea către valorile occidentale reprezintă singura șansă la progres și independență. Aceștia și-au trimis copiii la studii în străinătate, să descopere lumea occidentală și să se întoarcă pentru a-și lumina propriul popor.

Așa s-au format probabil cele mai importante generații din istoria României, acei tineri boieri și intelectuali școliți la Paris, Viena sau Berlin, molipsiți de spiritul revoluționar european, de ideile de emancipare națională care bântuiau Bătrânul Continent, care au creat România modernă și cărora statul român de astăzi le datorează foarte multe.

Marile premiere

Dincolo de figurile cunoscute publicului larg, mai ales ale revoluționarilor de la 1848, dar și ale celor care au devenit simbolul Micii Uniri, România Modernă a fost construită de o seamă de eroi ai științei, artelor și gândirii libere, pe nedrept uitați sau rămași într-un plan secund.

Unul dintre aceștia a fost Constanța Dunca Schiau, o femeie incredibilă care a făcut pionierat în pedagogie, literatură, jurnalism și asistență socială, într-o epocă în care toate aceste domenii erau puțin cunoscute pe pământ românesc. Constanța a dus feminismul românesc la un alt nivel, contribuind decisiv la recunoașterea rolului femeii în societatea românească, o lume patriarhală și conservatoare.

De numele acestei românce se leagă multe premiere, inclusiv faptul că a fost prima femeie din România care a studiat în străinătate, fiind apreciată de figuri legendare ale literaturii europene.

”Juna” cu sânge albastru care a scris istorie

Constanța Dunca de Șieu, așa cum îi era numele de fată, s-a născut pe 16 februarie 1843, la Botoșani, pe atunci unul dintre cele mai cosmpolite și mai dezvoltate târguri din Principate. Tatăl său, Ștefan Dunca, era originar din Șieu, Maramureș, și provenea dintr-o ilustră familie de nobili români. Este cunoscut faptul că familia sa din Șieu a fost înnobilată de regii maghiari în secolul al XIII-lea. Mama ei, Sofia, se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, rude cu familia Cuza.

Constanța a copilărit la Botoșani, în atmosfera idilică, și totodată flamboaiantă din punct de vedere cultural și social, a frumosului târg nord-moldav. Aici începe școala și o continuă până la vârsta adolescenței. Ștefan Dunca, avocat de profesie, văzând că fiica sa este deosebit de inteligentă și totodată pasionată de știință și de literatură, decide să o trimită la studii în străinătate.

A contat mult și spiritul emancipat al adolescentei:într-o societate românească patriarhală, tânăra botoșăneancă cu origini maramureșene nu se sfia să arate că poate să studieze la fel ca un bărbat sau chiar mai bine.

La numai 14 ani, Constanța este trimisă să studieze muzica la Viena. Mai apoi se înscrie și studiază pedagogia la prestigiosul College de France din Paris.

A făcut impresie la Paris

În capitala Franței, adolescenta Constanța Dunca a făcut o impresie extraordinară: inteligentă, curajoasă și emancipată, ea studiază filosofie, morală, istorie, economie politică şi literatură franceză. Era prima femeie din Principatele Române care studia în străinătate – și cu ce rezultate!

În anul 1862 absolvă College de France și este prima femeie română care a reușit să promoveze cu brio examenele de institutoare de la Sorbona, obținând brevetul de capacitate. „Jună încă, ea a părăsit patria sa, sunt acum cinci ani, însoţită de muma sa, şi a mers să studieze în mediile de învăţământ întrebuinţate la naţiile cele mai înaintate din Occident: Germania, Franţa, Anglia“, se menționa în jurnalul românesc „Amicul Familiei“.

Prima româncă pedagog: proiectele devenite legi

În anul 1863, la fel ca mulți tineri din generația ei, școliți în străinătate, Constanța Dunca se întoarce în Principate, tocmai pentru a contribui cu ceea ce învățase în Occident la modernizarea țării sale.

Susține concursul și reușește să obțină postul de profesor de pedagogie la Școala Centrală de Fete din București. La scurt timp ajunge și directoare a instituției, dar este numită consilier în Ministerul Educației, înființat de Alexandru Ioan Cuza. Constanța Dunca, la numai 22 de ani, era o adevărată revelație a pedagogiei românești, fiind, de altfel, și prima femeie pedagog din Principatele Române.

Ea însă nu s-a limitat doar la predat și organizat școala de fete. O feministă convinsă, tânăra pedagogă a militat pentru organizarea învățământului pentru fete, promovarea acestuia în rândul tinerelor și schimbarea mentalităților. A luptat pentru crearea unui cadru legislativ în acest sens, proiectele sale transformându-se în legi: „Perseverând pe linia susţinerii independenţei financiare a femeii, conştientă că acest deziderat se putea realiza numai prin instruire, Dunca a prezentat domnitorului ţării şi Camerei Deputaţilor, în anul 1863, un amplu proiect de învăţământ pentru fete.

Primele școli pentru fete

Concepţia sa despre învăţământul elementar, rural şi urban, despre şcolile de arte şi meserii pentru fete, precum şi propunerea unei reforme a orfelinatelor au fost apreciate de comisia guvernamentală care pregătea proiectul de lege a învăţământului. Unele dintre soluţiile propuse de tânăra institutoare şi publicistă au fost incluse în Legea instrucţiunii publice (1864), care prevedea crearea primelor şcoli secundare de fete.

Pentru a atinge acest obiectiv ambiţios, a propus, în primul rând, crearea unei şcoli normale“, precizează Raluca Bratu în lucrarea „Constanța Dunca.

Între primele reprezentate ale mișcării feministe din Țările Române“, apărută în revista culturală „Țara Bârsei“. Proiectul său educațional a fost prezentat și în ședințele Societății Învățământului Elementar din Franța, în anul 1862, fiind apreciat la nivel internațional.