Istoria parcului Herăstrău. Amenajarea ”mlaștinii” a durat 3 ani și la ea au lucrat patru arhitecți celebri
Istoria parcului Herăstrău este strâns legată de istoria orașului București. Spațiul de agrement din Nordul Capitalei este considerat este considerat cel mai spectaculos si cel mai variat parc al Bucurestiului.
Parcul Regele Mihai I (denumirile anterioare fiind Parcul National, Parcul Carol al II-lea, Parcul I.V. Stalin și Parcul Herastrau) a fost construit prin înlaturarea zonei mlăștinoase din jurul Lacului Herăstrau. Arhitectul care a dat amploare acestui proiect a fost Nicolae Caranfil.
Pentru amenajarea parcului, intre anii 1936 si 1939, și-au unit forțele arhitecții Ernest Pinard, Friedrich Rebhuhn si Octav Doicescu.
Istoria parcului Herăstrău. Nepotul lui Creangă l-a completat cu un restaurant faimos până azi
Numele de „Herăstrau” vine de la un gater, un fierăstrau mecanic, care era situat pe malul lacului, in dreptului podului. Din documentele istorice, fierastraul era amplasat pe zona DN1, fiind un obiect faimos în anii 1600, avand chiar si strazi denumite dupa acesta (Ulita Fierastraului).
Începand cu secolul XIX si pana in 1930, zona din jurul lacului a reprezentat un loc important de promenada si socializare pentru bucureșteni. Cu toate acestea, amenajarea propriu-zisa a parcului a început abia in anul 1936 cu ocazia expoziției „Luna Bucurestilor”.
In anul 1939, însusi nepotul celebrului scriitor Ion Creanga, Horia Creanga, a construit unul dintre cele mai faimoase si importante restaurante din Bucuresti și anume Restaurantul Pescăruș.
Tot el este cel care a construit si Cinema Patria, Teatrul Giulesti si Halele Obor, fiind astazi considerat unul dintre cei mai importanti arhitecti ai perioadei interbelice.
Muzeul satului și o grădină botanică
In anul în care a fost înființat parcul Herăstrau, a fost înființat si primul muzeu etnografic in aer liber din lume si anume Muzeul Satului. Sociologul Dimitrie Gusti si-a dorit ca aces muzeu sa fie asemeni unui sat-muzeu, o sinteza a tuturor satelor dn Romania. Insusi Carol al II-lea a participat la deschiderea oficiala a muzeului etnografic.
In acest fel, noul parc a ajuns sa cuprindă o bogata vegetație arboricola formata din sălcii, plopi, frasini, tei si arțari. Acesti copaci incadrau atunci statui ale personajelor principale atat din cultura nationala, dar si ale personajelor marcante din cultura internationala.
Insula trandafirilor era viu colorata de ghirlande de trandafiri ce contrastau cu verticalitatea stâlpilor de susținere.
Modernizarea din 1951
Abia in anul 1948 parcul a primit denumirea pe care o cunoaștem astăzi: Parcul Herastrau si, abia in anul 1951, parcul a căpătat forma pe care o știm astăzi.
In cadrul parcului Herastrau au fost dezvoltate ulterior doua zone principale: o zona linistita dedicata odihnei si culturii si o zona dedicata petrecerii timpului liber intr-un stil activ, o zona a sporturilor si distractiilor.
In timp, Parcul Herastrau a fost dotat cu rețea de apa potabilă si a fost conectat la rețeaua electrică de iluminat public.
