Motivul pentru care România nu ar putea avea arme nucleare pe teritoriul său! Bucureștiul a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară. Ce prevede acesta
Decizia lui Nicușor Dan privind armele nucleare a împărțit România în două, în timp ce unii salută decizia prudentă a președintelui, alții spun că ar fi trebuit acceptată în contextul în care nu ne putem baza doar pe SUA și NATO în această privință. Totuși, măsura ar atrage clar atenția Rusiei asupra Bucureștiului într-un moment geopolitic sensibil.
Totuși, conform Tratatului de Neproliferare Nucleară semnat de România încă din 1970 și prelungit apoi pe perioadă nedeterminată arată că „statele neposesoare de arme nucleare se angajează să nu producă, să nu primească și să nu obțină, în nici un fel, arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare”, lucru care ar putea fi interpretat de Moscova, chiar dacă decizia Franței, una dintre cele cinci puteri nuclare ale lumii și singura din UE, a încercat să ocolească aceste prevederi.
Recent, guvernul finlandez a propus o serie de modificări legislative pentru a permite transportul sau posesia de dispozitive nucleare pe teritoriul său în contextul apărării colective a NATO, lucru pe care ar trebui să îl facă și România daca ar accepta arme nucleare pe teritoriul său. Totuși, Helsinki a subliniat că acest lucru nu încalcă obligațiile NPT, deoarece Finlanda rămâne un stat non-posesor de arme nucleare, deoarece nu le produce și nu le achiziționează sub control propriu.
Și Polonia și Grecia s-au arătat deschise propunerilor Franței, doar România nu. În schimbul protecției nucleare, statele care acceptă oferta lui Macron se angajează să dezvolte sateliți care să detecteze din timp eventuale atacuri. Și să participe la un eventual conflict cu sisteme de apărare antiaeriană și rachete cu rază lungă de acțiune. În orice scenariu însă, butonul rămâne doar la președintele Franței, numai el poate decide dacă și cum vor fi folosite armele nucleare.
România nu ar încăla Tratatul, dar ar ajunge sub atenția Rusiei
Chiar dacă, teoretic, România nu ar încălca Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) prin acceptarea propunerii recente a Franței privind „descurajarea avansată”, o astfel de mișcare ar fi văzută de Rusia drept o escaladare majoră, deoarece ar aduce capacități nucleare europene mult mai aproape de frontierele sale decât au fost vreodată până acum.
Discuția vine în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus o strategie care include participarea aliaților europeni la exerciții nucleare franceze, dar și posibilitatea staționării temporare a unor elemente ale forțelor aeriene strategice franceze, adică avioane capabile să poarte rachete nucleare, pe teritoriul țărilor partenere.
Însă, Tratatul de Neproliferare interzice statelor care nu dețin arme nucleare, cum este România, să primească controlul asupra acestor arme sau să le fabrice. Chiar dacă propunerea Franței este concepută să respecte NPT, din moment ce controlul rămâne la Paris și armele rămân sub controlul exclusiv al președintelui Franței, ea nu este văzută cu ochi buni nici de SUA, nici de Rusia.
În prezent, state precum Germania, Italia sau Turcia găzduiesc de decenii arme nucleare americane (B61) fără a încălca NPT, deoarece controlul tehnic și politic final aparține SUA, iar modelul francez ar urma o logică similară.
România se află deja sub umbrela nucleară a NATO, spune Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan reafirmă că România se află sub umbrela nucleară a NATO, el anunţând că, pe termen mediu, pe teritoriul naţional nu vor exista ”elemente de natură nucleară”.
”Încă din momentul în care România a intrat în NATO, este protejată de umbrela nucleară NATO, asigurată de Statele Unite. Foarte important, pentru că am văzut această întrebare în spaţiul public, a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezenţa unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar, şi în viitorul mediu nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”, a afirmat Nicuşor Danm, joi seară, într-o conferinţă de presă susţinută în Polonia.
Ce spune Rusia
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat planul președintelui Franței, spunând că orice inițiativă trebuie să fie acceptabilă pentru țările vecine, care nu ar trebui să se simtă amenințate de eventualii noi participanți.
„Există însă un «dar» important: după cum am văzut, orice iniţiativă trebuie să fie acceptabilă pentru ţările vecine, care nu ar trebui să se simtă ameninţate de eventualii noi participanţi. Altfel… cred că toţi cei care urmăresc ştirile şi-au dat seama că, în această chestiune, nu doar Tratatul de Neproliferare şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică sunt importante, ci şi atitudinea ţărilor care se învecinează cu regiunea şi chiar dincolo de aceasta”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram.
România a semnat în 1970 Tratatul de Neproliferare Nucleară. Ce prevede acesta
România a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară în prima zi a deschiderii spre semnare și l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970.
Inițial, s-a stabilit ca durata tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferința de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată.
Tratatul este adesea rezumat de cei trei piloni: non-proliferare, dezarmare și dreptul de a utiliza tehnologia nucleară în mod pașnic.
Tratatul recunoaște cele 5 state, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, ca state posesoare de arme nucleare: Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, Marea Britanie, Franța și China.
La fiecare 5 ani au loc Conferințe de examinare a implementării Tratatului, ultima având loc la New York în 1-26 august 2022.
Care sunt principalele prevederi ale Tratatului NPT
Statele neposesoare de arme nucleare încheie cu AIEA acorduri de garanții (verificare), care se aplică “surselor sau materialelor speciale fisionabile” produse, prelucrate sau utilizate pe teritoriul acestora.
Statele posesoare de arme nucleare se angajează să nu transfere arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare și să nu sprijine, încurajeze sau să determine orice stat neposesor de arme nucleare să le producă sau să le obțină pe orice altă cale;
Statele neposesoare de arme nucleare se angajează să nu producă, să nu primească și să nu obțină, în nici un fel, arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare.
Toate statele părți se angajează să faciliteze și să participe la schimbul de echipamente, materiale și informații științifice și tehnice pentru utilizarea pașnică a energiei nucleare, să participe cu bună credință la negocieri asupra stabilirii de măsuri eficiente pentru încetarea cursei înarmărilor și pentru dezarmare nucleară, precum și pentru instituirea unui tratat de dezarmare generală și completă, sub control internațional strict și eficient.
Care sunt obligațiile României
România consideră că NPT reprezintă fundamentul regimului juridic internațional în domeniul neproliferării armelor nucleare și al dezarmării nucleare.
România sprijină ferm îndeplinirea obiectivelor NPT, atât cele legate de neproliferarea nucleară, de dezarmarea nucleară cât și cele privind obținerea accesului la energie nucleară pentru scopuri pașnice, în condiții de verificare strictă a activităților nucleare. România consideră că Agenția Internațională pentru Energie Atomică deține un rol esențial în promovarea neproliferării nucleare, prin componenta sa practică, tehnică, precum și în ceea ce privește folosirea în scopuri pașnice a energiei nucleare, inclusiv în domeniul asigurării securității materialelor radioactive și a siguranței instalațiilor nucleare.
România acordă o deosebită importanță, la nivel național, controlului exporturilor, pentru consolidarea continuă a regimului internațional de neproliferare nucleară.
Ce este Tratatul de Neproliferare Nucleară
Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, cunoscut și ca Tratatul de Neproliferare Nucleară (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons, de asemenea Nuclear Non-Proliferation Treaty :NPT sau NNPT) este un tratat internațional, deschis spre semnare în data de 1 iulie 1968 şi a intrat în vigoare la 5 martie 1970, pentru a limita răspândirea armamentului nuclear.
NPT numără, în prezent, 189 de state părţi, totuși două (India și Pakistan) din cele opt puteri nucleare confirmate (altfel spus, cele care au testat, în mod public, armament nuclear), și o putere nucleară neconfirmată (Israel) nu au semnat și nici nu au ratificat tratatul. O altă putere nucleară RPD Coreeană (Coreea de Nord) a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat.
Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat. În prezent, Finlanda este una din țările care spune că acceptă amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său.
NPT permite următoarelor cinci state deținerea armelor nucleare: Franța (a semnat în 1992), Republica Populară China (1992), Uniunea Sovietică (1968; obligațiile și drepturile sunt acum asumate de Rusia), Regatul Unit (1968) și Statele Unite (1968).
Acestea au fost singurele state, care posedau acest tip de armament în perioada în care tratatul a fost deschis spre semnare. Aceste state sunt, de asemenea, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (United Nations Security Council).
Cele 5 state cu arme nucleare (Nuclear Weapons States : NWS) sunt de acord să nu transfere altor state tehnologie pentru “arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare” ,și părțile non-NWS sunt de acord să nu procure sau dezvolte armament nuclear.
