Peste 100.000 de firme din România se află într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului dificil la finanţare şi al sporirii neîncrederii în relaţiile de business, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant.
”Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business”, arată Sierra Quadrant.
Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze naturale au accentuat şi mai mult problemele financiare, în special în rândul IMM-urilor slab capitalizate, acestea fiind mult mai vulnerabile la criză.
73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în 2020.
”Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei. Numărul firmelor intrate în insolvenţă, în comerţ, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020”, potrivit studiului Sierra Quadrant.
Probleme mari există și în sectorul construcţiilor, unde numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3.926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1.826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut.
În industria prelucrătoare, numărul firmelor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au supendat activitate iar alte 484 au intrat în insolvenţă.
”Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor”, arată analiza Sierra Quadrant.
Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.
De asemenea, durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020.
58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Dincolo de imposibilitatea de a-şi estima corect costurile operaţionale, urmare a valului general de scumpiri, un alt fenomen prinde tot mai mult contur în economie – neîncrederea. Virulenţa valului 4 al COVID şi scăderea mare a consumului determină tot mai mulţi investitori să privească cu reticenţă la iniţierea unui noi contracte de afaceri.
În acest context, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.
Fenomenul accentuării neîncrederii, anticipat de Sierra Quadrant în cel mai recent barometru privind starea economiei, riscă să se extindă până în primăvara anului viitor.
Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică.
”Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, arată analiza Sierra Quadrant.
Experţii de la Sierra Quadrant spun că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.
Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.
Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.