Povestea celei mai frumoase case din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat

Povestea celei mai frumoase case din Cotroceni. Vila Steinebach este considerată o adevărată operă de artă. Puțini știu, însă, că nu reprezintă o simplă locuință, ci o pagină vie de istorie, un martor tăcut al dramelor monarhiei române și al unei iubiri imposibile care a rezistat tuturor vicisitudinilor.

Când treci pe lângă ea, poate că nu auzi decât pașii tăi pe trotuar. Dar dacă ai sta să asculți cu adevărat, ai putea auzi ecoul unui prinț îndrăgostit, care a pierdut totul pentru o femeie. Și care, în ciuda tuturor lucrurilor, nu a regretat nimic, nici măcar pentru o clipă.

Povestea celei mai frumoase case din Cotroceni. Chiar vizavi de reședința regală

Într-unul dintre cele mai elegante cartiere ale Bucureștiului, chiar peste drum de Palatul Cotroceni, se află o clădire care atrage privirile și admirația tuturor celor care trec pe bulevardul Eroii Sanitari.

Este vorba despre vila Steinebach, o construcție impresionantă, descrisă adesea ca fiind „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii”. Fațada sa elaborată, cu elemente de dantelărie sculptate în piatră, și proporțiile echilibrate trădează o epocă a rafinamentului și a luxului discret.

Vila a fost construită între anii 1915-1916, după planurile arhitectului Alfred Popper, la comanda lui Laurențiu Steinebach și a soției acestuia, Louise. La acea vreme, Laurențiu Steinebach era intendent, urmând să devină administrator al Palatului Cotroceni.

Poziționarea vilei, direct vizavi de reședința regală, și eleganța ei desăvârșită aveau să o transforme într-un imobil de referință în peisajul bucureștean.

Cumpărată de principele Nicolae pentru o femeie

Destinul acestei case a fost însă pecetluit de o poveste de dragoste care a zguduit din temelii familia regală a României și care l-a transformat pe unul dintre fiii Reginei Maria într-un exilat al sorții.

În anul 1925, această vilă avea să fie cumpărată de Principele Nicolae al României, pentru femeia care i-a schimbat destinul: Ioana (Jeanne) Doletti.

O iubire interzisă care a sfidat convențiile Casei Regale a României

Principele Nicolae, fiul Reginei Maria și fratele regelui Carol al II-lea, a trăit o poveste de dragoste care l-a marcat pe viață. Într-o perioadă în care statutul social și prestigiul familiei regale erau deasupra oricărei sentimente personale, Nicolae a ales inima în detrimentul coroanei.

Povestea lui de iubire cu Ioana Doletti, fiica viticultorului Iorgu Dumitrescu-Tohani, a început într-un mod cu totul neașteptat, la o cursă de automobile.

Conform mărturiilor vremii, la una dintre aceste competiții, Principele Nicolae a intrat în coliziune cu o altă participantă – o femeie sportivă, frumoasă și fermecătoare, Ioana. Grăbit să o ajute, Principele Nicolae i-a oferit un loc în mașina sa, iar seara au înnoptat împreună la Hotel New-York din Oradea.

Din acel moment, cei doi nu s-au mai despărțit niciodată. A fost o iubire sinceră, puternică, dar și profund incomodă pentru familia regală.

În 1931, cei doi s-au căsătorit în secret, într-o ceremonie considerată morganatică – adică o uniune în care unul dintre soți nu este de origine nobilă, motiv pentru care nu primește titluri sau privilegii regale.

Acest gest avea să atragă furia regelui Carol al II-lea, care a refuzat recunoașterea oficială a căsătoriei și a orchestrat excluderea fratelui său din Familia Regală.

Sacrificiul suprem: decăderea, exilul și umilința Principelui Nicolae

Actul de căsătorie și legătura cu o femeie considerată nepotrivită pentru sângele regal au avut consecințe dramatice.

Regele Carol al II-lea, cunoscut pentru relația sa controversată cu amanta Elena Lupescu, a fost artizanul deciziilor care au dus la căderea în dizgrație a fratelui său. Principele Nicolae a fost izolat, marginalizat și, în cele din urmă, forțat să părăsească România.

În 1937, în urma unui Consiliu de Coroană, Nicolae a fost exclus definitiv din Casa Regală și expulzat. A semnat o declarație impusă de rege, prin care își asuma autoexilul și promitea că nu se va mai implica niciodată în activități publice, politice sau mediatice.

În schimb, urma să primească o rentă de 500.000 de lei lunar, sumă convertibilă în valută străină. Viața sa de după plecarea din țară a fost una discretă. În aprilie 1938, împreună cu soția sa, a cumpărat o casă la Veneția.

Numele său oficial devenise „Nicolae Barna”, o identitate lipsită de titlu, rang sau prestanță. Rămas fără onoruri, fără țară și fără sprijinul celor care altădată îl considerau un prinț al României, Nicolae a continuat să o iubească pe Ioana și să trăiască alături de ea.

Reabilitarea târzie și amintirea unei vieți de sacrificiu

Exilul lui Nicolae a durat până după abdicarea lui Carol al II-lea. Regele Mihai, nepotul său, avea să îl reabiliteze parțial, dar răul fusese deja făcut.

Relația cu familia a rămas afectată, iar locul său în istoria monarhiei române a fost multă vreme umbrit de deciziile politice și de rigiditatea convențiilor vremii.

Despre momentul plecării în exil există și relatări picante. Radu Irimescu, ministrul Aerului și Marinei în guvernul Tătărescu, a povestit – așa cum notează Constantin Argetoianu în “Însemnările zilnice” – că în ziua plecării cu avionul, Nicolae era profund emoționat.

În schimb, Jeanne, îmbrăcată într-un costum roz din piele, cu pălărie roz și voal roz, părea desprinsă dintr-un tablou kitsch. Comentariile acide la adresa ei nu au lipsit niciodată, dar pentru Nicolae, Jeanne a fost femeia vieții lui.

Mărturia unei mari iubiri

Vila Steinebach, dăruită Ioanei ca simbol al dragostei lor, rămâne mărturia vie a acestei iubiri care a sfidat ordinea regală și care a consumat o viață întreagă.

Este una dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei, dar și una dintre cele mai triste, pentru că zidurile sale păstrează tăcut povestea unui principe sacrificat pentru iubire.

Astăzi, vila Steinebach continuă să trăiască, nu doar ca monument arhitectural, ci și ca simbol al unei epoci și al unei povești care nu trebuie uitată.

Principele Nicolae și-a pus sufletul în această casă, oferind-o Ioanei Doletti într-un gest de iubire care a sfidat regulile și a plătit prețul suprem: identitatea, patria, familia.