România a înregistrat cele mai ridicate prețuri la electricitate din Europa în prima jumătate a anului 2026, conform datelor Eurostat. În această perioadă, prețul electricității în România a crescut cu 51,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o scădere de 1,6%. De asemenea, prețul gazelor naturale în România a crescut cu 6,3% față de a doua jumătate a anului 2025.
În ansamblu, prețurile la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici din UE au scăzut în prima jumătate a anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în ciuda creșterii prețurilor gazelor pe piața angro ca urmare a conflictului din Iran. În octombrie 2026, prețurile au înregistrat creșteri în mai multe capitale europene, iar experții anticipează majorări ale facturilor la începutul anului 2027.
Vezi și: Europa riscă să intre în „dunkelflaute”. Ce înseamnă și de ce vor exploda prețurile la energie
Diferențele de preț între țările europene sunt semnificative, astfel în Irlanda, costul electricității este de peste trei ori mai mare decât în Ungaria.
Analiza acoperă 38 de țări europene, unde prețul pentru 100 kWh a variat între 6,6 euro în Turcia și 38,7 euro în Irlanda. Media în Uniunea Europeană a fost de 28,3 euro, iar cel mai accesibil preț al electricității în UE a fost în Ungaria, cu 11,4 euro.
Pe lângă Irlanda, cele mai ridicate prețuri s-au înregistrat în Germania (36,2 euro), Belgia (35,8 euro), Austria (32,6 euro), Italia (31,4 euro) și Suedia (30,6 euro). Spania și Franța au avut prețuri sub media UE, respectiv 25,1 euro și 24,9 euro.
În funcție de raportarea prețurilor la puterea de cumpărare standard (PPS), România ocupă primul loc, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh, urmată de Polonia (41,1), Cehia (34,3), Irlanda și Italia (32,8 fiecare). Cele mai mici valori au fost înregistrate în Islanda (12,6), Turcia (13,5), Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Norvegia (15,0).
Dintre principalele economii ale UE, Italia și Germania au cele mai ridicate prețuri raportate la puterea de cumpărare, cu 32,8 respectiv 32,4 PPS. Spania, cu 28,0 PPS, este aproape de media UE (28,4), iar Franța are un nivel mai scăzut, de 23,3 PPS.
Comparativ cu a doua jumătate a anului 2025, prețul electricității a scăzut în medie cu 2,2% în UE. Scumpiri semnificative au fost înregistrate în Finlanda (19,5%), Polonia și Lituania (10,6% fiecare), precum și în Suedia (10,4%). Cele mai mari reduceri au avut loc în Danemarca (-28,2%) și Luxemburg (-24,1%).
În raport cu prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității, de 51,9%, urmată de Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). În Franța, Germania, Italia și Spania, prețurile au scăzut în această perioadă.
Profesorul Xiaoyi Mu de la Universitatea din Dundee explică faptul că aceste diferențe sunt influențate în mare parte de politicile guvernamentale. Taxele și tarifele de rețea constituie o parte semnificativă a facturii. De exemplu, Danemarca a redus taxa pe electricitate de la 1 ianuarie 2026, spre deosebire de Finlanda. De asemenea, contează sursele de energie, structura tarifelor și modul în care furnizorii achiziționează energia.
În cele 29 de țări analizate pentru prețurile gazelor naturale, acestea au variat între 1,6 euro pentru 100 kWh în Georgia și 22 de euro în Suedia. Media în UE a fost de 11 euro, cel mai accesibil preț fiind în Ungaria (3,3 euro). Alte țări cu prețuri ridicate au fost Țările de Jos (16,2 euro), Franța (13,5 euro), Portugalia (12,6 euro) și Austria (12,4 euro).
Raportat la puterea de cumpărare, Macedonia de Nord a avut cel mai ridicat preț la gaze, cu 20,8 PPS, iar Ungaria cel mai mic, cu 4,3 PPS.
Față de a doua jumătate a anului 2025, prețurile gazelor au scăzut în medie cu 10,2% în UE, cele mai mari reduceri fiind în Italia, Spania și Grecia. În schimb, prețurile au crescut în Turcia (12,9%) și România (6,3%).
Datele reflectă o perioadă de aproximativ patru luni de la începutul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, din februarie 2026, motiv pentru care impactul asupra facturilor nu este încă complet vizibil.
Profesorul Mu subliniază că prețurile plătite de consumatori urmează cu întârziere evoluția prețurilor de pe piața angro, această întârziere putând varia de la câteva luni până la peste un an, deoarece multe gospodării au contracte cu preț fix, iar furnizorii achiziționează energia în avans.
În a doua jumătate a anului 2025, prețurile gazelor pe piața angro au scăzut, fapt reflectat în facturile din prima parte a anului 2026. Totuși, specialiștii estimează creșteri ale facturilor în a doua jumătate a anului 2026 și în prima jumătate a anului 2027.
Semnele acestor evoluții sunt deja vizibile. Între februarie și septembrie 2026, în capitalele europene monitorizate, prețurile gazelor au crescut în medie cu 12%, iar cele ale electricității cu 4,2%. În octombrie 2026, electricitatea s-a scumpit în 21 din 33 de capitale, iar gazele naturale în 14 din 27.