Primul primar al Bucureștiului care a început lucrările de amenajare a Dâmboviței., acum aproape un secol și jumătate a dat Bucureștiului canalizarea și structurarea Dâmboviței, este unul dintre cei mai longevivi și primul edil al Bucureștiului după Războiul de Independență din 1878. Este vorba despre Dimitrie Cariagdi, un nume important în istoria orașului.
Născut în 1815, Dimitrie Cariagdi a rămas în istorie drept unul dintre primarii Bucureștiului care au avut unul dintre cele mai lungi mandate și au contribuit la modernizarea orașului considerabil.
Înainte să ajungă primar, Cariagdi a mai avut roluri importante în politica națională, fiind între iunie 1865 și februarie 1866 ministrul Justiției, Instrucțiunii și Cultelor și între decembrie 1870 și martie 1871 ministrul Justiției.
Odată ajuns la conducerea primăriei Bucureștiului, Dimitrie Cariagdi a format o comisie specială și a adus în discuție realizarea unui sistem modern de alimentare cu apă a Bucureștiului.
Comisia a adus înaintea edilului o variantă inedită, inspirată din proiectul realizat la 1876 de Léon Guilloux, directorul de atunci al CFR.
Astfel, urmau să fie construite filtre mari de nisip la Bîcu-Arcuda, apa Dâmboviței, care era decantată și filtrată fiind trimisă ulterior printr-un apeduct la Cotroceni, de unde avea să ajungă în tot Bucureștiul prin cădere liberă, fără instalație de pompare, deoarece Dealul Cotrocenilor era mai înalt decât mare parte din mahalalele orașului.
În cele din urmă, în 1880 Consiliul Municipal adoptă proiectul Bürkli – Ziegler, semnat de Carl Culmann şi Arnold Bürkli-Ziegler, primul murind în 1882. Planul presupunea aducera apei în București de la Arcuda cu ajutorul unui apeduct până la rezervorul de 40.000 mc amplasat la Cotroceni. Lucrările aveau termenul de predare în 1884, însă s-au prelungit cu 5 ani, fiind încheiate în 1889.
Totuși, marea realizare a lui Cariagdi pe parcursul mandatului său a fost obținerea unui credit de 15 milioane de lei în vederea rectificării și canalizării Dâmboviței, care provoca an de an inundații considerabile și distrugeri drumurilor și proprietăților.
„În ziua de 2 noembrie 1880 au început lucrările pentru rectificarea Dâmboviţei. Erau de faţă Domnitorul, colonel Dabija, ministrul de lucrări publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabilităţi şi un foarte numeros public. (…) După discursul primarului şi răspunsul Domnitorului, primarul prezentă Domnului o lopată cu care acesta, făcând câţiva paşi înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale şi imediat lucrătorii, înşiruiţi pe amândouă rândurile, începură lucrarea.
Lopata cu care Domnitorul ridică cea dintâi bucată de pământ era un obiect de artă: limba era de argint şi coada de abanos de care era încovoiată o lamă iarăşi de argint. Pe limbă era scris: «Casma întrebuinţată la începerea lucrărilor Dâmboviţei în ziua de 2 Noembrie 1880, sub domnia lui Carol I. Preşedinte al consiliului de miniștri, I.C. Brătianu»”, scria Constantin Bacalbaşa, în „Bucureștii de altădată”.
Mai mult, Cariagdi a cumpărat una dintre cele mai mari clădiri din București pentru a muta primăria acolo, este vorba despre o casă boierească de pe „Ulița Colții” ridicată de Ion Hagi Moscu.
Primăria a funcționat aici până la demolarea imobilului, în anul 1912.