Mediul de afaceri și a cel academic au solicitat autorităților reorganizarea teritorială a țării. Cererea este justificată de faptul că în acest fel, ar scădea numărul instituțiilor și al angajaților din administrație, iar cheltuielile la buget ar fi mai mici. Abia după alegerile de anul viitor, sunt șanse ca acest proiect, de mult vehiculat, să prindă contur.
Specialiștii susțin că în loc de 41 de județe, plus Municipiul București, România ar putea funcționa mult mai bine cu mai puțin de jumătate. Astfel ar scădea numărul instituțiilor și al angajaților din administrație, iar cheltuielile la buget ar fi mai mici.
„Redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și oras cu cel puțin 10.000 de locuitori, totodată toate instuțiile ar trebuie să fie grupate. Reorganizarea administrative propusă de Camera Națională după modelul Curților de Apel ar aduce reale economii”, a declarat Bogdan Daniel Vișan, Camera de Comerț și Industrie, potrivit ProTV.
În prezent, organizarea administrativă funcționează în baza unor legi vechi de peste 50 de ani.
La aproximativ 19 milioane de locuitori există 103 municipii, 216 orașe, peste 2.800 de comune și 12.900 de sate. Sunt comune care au în jur de 80 de locuitori și orașe cu puțin peste o mie.
„Astăzi avem 2.390 de comune sub 5.000 de locuitori, deci 83,5 la sută nu îndeplinesc acest criteriu, avem trei județe care nu au astăzi nicio comună cu peste 5.000 de locuitori, Caraș Severin, Hunedoara și Județul Olt – în trei județe toate comunele ar trebui organizate”, a declarat fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel se explică sărăcia și lipsa de investiții în multe zone din țară. Anul trecut, din cele 3.200 de primării doar 47 au reușit să își acopere cheltuielile din taxe și impozite locale.
De asemenea, specialiștii mai spun că o reorganizare administrativă a țării și o comasare a instituțiile ar conduce la dezvoltarea unor politici regionale mai eficiente pentru populație.
S-ar reduce numărul de posturi dintr-o administrație și ar rezulta economii și din administrarea clădirilor publice, care nu sunt în stare bună și consumă mulți bani.