Trump publică o hartă a Strâmtorii Ormuz marcată ca „nou teritoriu american”. Nu sunt planificate discuții cu Iranul, anunță SUA

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că nu au loc discuții cu Iranul și că nu sunt programate astfel de discuții, insistând că Strâmtoarea Hormuz este deschisă, contrazicând o afirmație anterioară a Iranului potrivit căreia această cale navigabilă crucială rămâne închisă traficului maritim, arată Reuters.

De asemenea, Donald Trump a publicat marţi pe reţeaua sa Truth Social o hartă care arată Strâmtoarea Ormuz şi pe care o descrie ca un „nou teritoriu american”, reluând astfel o idee exprimată deja în ultimele zile, relatează AFP.

Preşedintele a vorbit pentru prima dată despre Ormuz ca „teritoriu american” săptămâna trecută, în timpul unui miting şi pe un ton care lăsa să se înţeleagă că este vorba de o glumă.

Trump a publicat o hartă a noului teritoriu SUA în Strâmtoarea Ormuz

Republicanul a revenit asupra subiectului luni, în timpul unei discuţii cu jurnaliştii în Biroul Oval, afirmând că ar fi o „idee foarte bună”.

Nu este prima dată când Donald Trump, confruntat cu obstacole în politica sa externă, lansează o astfel de sugestie surprinzătoare sau ameninţătoare de anexare a unui teritoriu străin.

De la revenirea sa la putere, el a ameninţat că va face din Canada cel de-al „51-lea” stat american, că va pune mâna pe Groenlanda şi a evocat chiar preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza, fără însă a trece la fapte. Sugestia sa privind Strâmtoarea Ormuz survine într-un moment în care o soluţie paşnică a conflictului dintre Iran şi Statele Unite pare mai îndepărtată ca niciodată.

Acum şaizeci de zile, cele două părţi beligerante au semnat, cu mare fast, un memorandum de înţelegere menit să conducă la soluţie durabilă, dar care nu a dus la nimic. Washingtonul şi Teheranul impun condiţii aparent ireconciliabile pentru redeschiderea strâmtorii, punct nevralgic pentru comerţul mondial cu petrol.

Perspective reduse de acord cu Iranul

Perspectivele din ce în ce mai reduse ale unui acord care să pună capăt conflictului de aproape șase luni au determinat o nouă creștere a prețurilor petrolului marți, în timp ce piețele bursiere au înregistrat scăderi, iar costurile de împrumut pentru marile economii, inclusiv SUA, au atins niveluri maxime din ultimele decenii, pe fondul îngrijorărilor privind impactul inflaționist și fiscal pe termen lung al crizei, arată Reuters.

Un acord temporar de încetare a focului a expirat luni, iar un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că țara sa trece la o postură militară „pe deplin ofensivă” din cauza impasului diplomatic, deși marți nu au fost raportate noi atacuri din partea niciuneia dintre părți.

„Nu au loc și nu sunt programate discuții sau conversații cu Republica Islamică Iran”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social marți.

„Blocada navală rămâne în vigoare și produce efecte pe deplin. Strâmtoarea Hormuz este deschisă și funcționează. Toate minele acvatice au fost îndepărtate sau detonate”, a adăugat el.

Luni, Jared Kushner, ginerele lui Trump și trimis special, dăduse o notă optimistă, afirmând că discuțiile cu Iranul erau încă în curs și erau „probabil mai solide” decât fuseseră vreodată.

Transportul maritim, întârziat

În ciuda remarcilor tipic exuberante ale lui Trump cu privire la situația din Golful Persic, datele preliminare privind transportul maritim de marți au arătat că traversările navelor prin Strâmtoarea Hormuz se situau încă la o singură cifră luni.

Organizația britanică Maritime Trade Operations a declarat că a primit marți un raport conform căruia o navă a fost lovită de un proiectil necunoscut în timp ce tranzita Strâmtoarea Hormuz în direcția de ieșire, provocând avarii la sala motoarelor și rănirea unui membru al echipajului. Restul echipajului a fost asistat de Paza de Coastă din Oman, potrivit raportului.

Principalul negociator iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat într-o declarație publicată de mass-media de stat că strâmtoarea va rămâne închisă până când SUA vor îndeplini condițiile unui acord provizoriu semnat cu Iranul în luna iunie.

Aceste condiții includ ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene, ridicarea sancțiunilor petroliere, deblocarea activelor înghețate ale Teheranului și încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare pe toate fronturile, a declarat Qalibaf în fața parlamentului.

Un memorandum de înțelegere semnat pe 17 iunie stabilise un termen de 60 de zile pentru un acord mai amplu privind programul nuclear al Iranului și sancțiunile SUA. Această perioadă s-a încheiat luni, iar Trump a declarat că nu are intenția de a o prelungi.

Acordul, care prevedea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile”, s-a destrămat rapid din cauza unei dispute privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz, îngusta cale navigabilă prin care trecea o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial înainte de război.

Iranul afirmă că strâmtoarea este blocată

Atât Trump, cât și Teheranul au alternat frecvent între amenințări și o retorică mai conciliantă, în încercarea de a găsi o ieșire din criza care a izbucnit atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului pe 28 februarie.

Iranul rămâne deschis dialogului cu SUA, dar nu confundă negocierile cu capitularea, a declarat marți Mohammad Mokhber, consilier al liderului suprem al Iranului, potrivit agenției de știri semi-oficiale Fars.

Mokhber a afirmat că presiunea militară și sancțiunile nu vor clătina hotărârea Iranului și că țara își va apăra securitatea, demnitatea și aliații, fără a căuta însă războiul.

Chiar dacă Iranul dă dovadă de reziliență în război, liderii săi sunt îngrijorați că amenințarea cu noi sancțiuni economice ar putea agrava dificultățile, reaprinde tulburările și eroda și mai mult legitimitatea Republicii Islamice, potrivit a trei oficiali iranieni.

Mii de oameni au fost uciși în conflict, în principal în Iran și Liban. Iranul a bombardat baze militare și infrastructură ale SUA în țări precum Oman, Iordania, Kuweit, Israel, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.

Prețul contractelor futures de referință pentru țițeiul Brent a crescut brusc pe durata conflictului, atingând un maxim de 126 de dolari pe baril, cu aproximativ 75% peste nivelurile dinaintea războiului. Marți, contractele futures pentru țițeiul Brent s-au închis în creștere cu 20 de cenți, la puțin peste 91 de dolari pe baril.

Pentru americanii care vor vota la alegerile parlamentare din noiembrie, prețurile benzinei au depășit 4 dolari pe galon, față de mai puțin de 3 dolari înainte de război, potrivit grupului auto AAA.