Revoluției în medicină. Inimile deteriorate pot fi literalmente peticite pentru a le ajuta să funcționeze, spun cercetătorii, în ceea ce a fost salutat ca o evoluție revoluționară pentru persoanele cu insuficiență cardiacă avansată.
Conform unui studiu recent, insuficiența cardiacă afectează mai mult de 64 de milioane de persoane din întreaga lume, cauzele incluzând atacurile de cord, hipertensiunea arterială și boala arterelor coronare.
Pentru transplanturile de inimă există o penurie de organe disponibile, în timp ce pompele cardiace artificiale sunt costisitoare și prezintă o rată ridicată de complicații.
Acum, oamenii de știință cred că au făcut o descoperire prin crearea unor plasturi implantabili compuși din mușchi cardiac care bate și care pot ajuta organul să se contracte.
Prof. Ingo Kutschka, coautor al lucrării de la Centrul Medical Universitar Göttingen din Germania, a declarat: „Avem acum la dispoziție, pentru prima dată, un transplant biologic crescut în laborator, care are potențialul de a stabiliza și consolida mușchiul inimii”.
Plasturii sunt realizați din celule prelevate din sânge și „reprogramate” pentru a acționa ca celule stem, care se pot dezvolta în orice tip de celulă din organism.
În cazul plasturilor, aceste celule sunt transformate în celule ale mușchiului cardiac și ale țesutului conjunctiv. Ele sunt încorporate într-un gel de colagen și cultivate într-o matriță personalizată înainte ca plasturii hexagonali rezultați să fie fixați, în serii, pe o membrană. Pentru om, această membrană are o dimensiune de aproximativ 5 cm pe 10 cm.
Prof. Wolfram-Hubertus Zimmermann, un alt autor al lucrării de la Centrul Medical Universitar Göttingen, a declarat că mușchiul din plasturi avea caracteristicile unei inimi care avea doar între patru și opt ani.
„Implantăm mușchi tânăr la pacienții cu insuficiență cardiacă”, a spus el.
Echipa afirmă că plasturii reprezintă o evoluție importantă, deoarece injectarea directă a celulelor musculare cardiace în inimă poate duce la dezvoltarea de tumori sau la apariția unei bătăi neregulate a inimii – care poate fi mortală.
Cu toate acestea, plasturii permit administrarea unui număr mult mai mare de celule musculare cardiace cu o retenție mai mare și, se pare, fără riscul unor astfel de efecte nedorite.
De asemenea, echipa a testat plasturii pe maimuțe cu o boală asemănătoare insuficienței cardiace cronice. În acest caz, echipa a constatat semne de îmbunătățire a funcției cardiace, cum ar fi o capacitate mai mare a peretelui inimii de a se contracta.
Cercetătorii au aplicat apoi abordarea la o femeie de 46 de ani cu insuficiență cardiacă avansată. În acest caz, plasturii au fost fabricați din celule umane prelevate de la un donator și au fost suturați pe inima pacientei, care bătea, printr-o intervenție chirurgicală minim invazivă.