Rusia ar putea încheia pacte de neagresiune individuale cu statele membre ale NATO! Kushner și Witkoff, întâlnire cu Putin la Moscova și cu Zelenski la Dublin

Un diplomat rus de rang înalt a transmis miercuri că Moscova ar putea încheia o serie de pacte de neagresiune cu statele membre NATO, ca parte a unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, discutată în cadrul procesului de pace pentru Ucraina, transmite Reuters.

Vladimir Medinski, negociatorul-şef al Rusiei la aceste negocieri de pace privind Ucraina – care au fost reluate săptămâna aceasta pentru prima dată din februarie – a declarat miercuri că ideea unui nou cadru de securitate pentru Europa a constituit tema centrală a celor două zile de negocieri de la Abu Dhabi, dar nu a oferit detalii cu privire la conţinutul discuţiilor.

O nouă arhitectură de securitate pentru Europa, propusă de SUA și Rusia

Aleksei Drobinin, un diplomat de rang înalt din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a prezentat miercuri o serie de propuneri detaliate cu privire la această idee în cadrul unei conferinţe pe tema securităţii desfăşurate la Moscova.

Prima opţiune pe care a prezentat-o a fost cea a unei alianţe defensive colective sau a unor acorduri bilaterale de asistenţă reciprocă, precum cele pe care Rusia le are cu Belarus şi Coreea de Nord.

A doua posibilitate pe care a menţionat-o a inclus acorduri politice de a nu ajuta adversarii celeilalte părţi în caz de agresiune, precum pactul pe care Moscova îl are cu Iranul.

Iar a treia opţiune pe care a prezentat-o a fost cea a pacturilor bilaterale de neagresiune reciprocă. „De exemplu, acorduri de acest gen ar putea fi încheiate, printre altele, cu state membre individuale ale NATO, care ar primi apoi, de exemplu, garanţii de securitate individuale suplimentare din partea Federaţiei Ruse”, a declarat Drobinin în cadrul conferinţei, potrivit înregistrării video a discursului său postat online.

Unii politicieni europeni se opun oricărei discuţii privind arhitectura generală de securitate a Europei, afirmând că mai întâi trebuie convenite progrese în privinţa Ucrainei – inclusiv un armistiţiu -, deşi oficialii americani au precizat clar că sunt deschişi la o astfel de discuţie.

Kushner şi Witkoff se întâlnesc joi cu Putin la Moscova şi cu Zelenski la Dublin, după negocierile de la Abu Dhabi

Emisarii americani Jared Kushner şi Steve Witkoff urmează să se întâlnească joi, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar apoi la Dublin cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma negocierilor ruso-ucrainene care s-au încheiat miercuri la Abu Dhabi, relatează AFP.

În cele două zile de negocieri directe – primele după mai bine de opt luni -, cele două tabere au convenit un nou schimb masiv de prizonieri, însă s-au opus cu privire la rolul pe care să-l joace Europa în continuarea negocierilor.

Puţine elemente concrete au fost divulgate cu privire la aceste negocieri care vizau să găsească o ieşire din cei patru ani şi nouă luni de război, însă părţile au anunţat progrese şi că negocierile continuă.

„Steve şi cu mine ne ducem la Moscova mâine (joi) pentru a ne întâlni cu preşedintele Putin, pentru a face rezumatul a ceea ce s-a discutat azi (miercuri) şi să încercăm să realizăm progrese”, a anunţat într-o conferinţă de presă Jared Kushner.

„După asta, ne ducem la Dublin pentru a-l întâlni pe preşedintele Zelenski, a avea un «debrief» cu el şi a aprofunda anumite idei pe care le-am avansat”, a adăugat el.

De partea rusă, şeful delegaţiei Kremlinului, istoricul naţionalist Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua.

Negociatorul ucrainean David Arahamia a salutat „o dinamică bună”.

Care este locul europenilor

Negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu reprezentanţi europeni şi emisarii americani după încheierea negocierilor cu Rusia. Statele Unite şi Ucraina estimau marţi că este necesar ca negocierile să fie lărgite – la un moment dat – la europeni, susţinătorii Kievului.

Volodimir Zelenski a salutat miercuri includerea europenilor în negocieri, subliniind că acest lucru n-a fost „simplu”. Marţi el a cerut Europei să desemneze un reprezentant la negocieri.

Însă Rusia, care a încercat până în prezent să înlăture Europa de la negocieri, nu pare că şi-a schimbat poziţia în acest subiect. Miercuri, şeful delegaţiei ruse Vladimir Medinski a respins ideea unor negocieri între Moscova şi europeni.

El a declarat că „nu le înţelege bine rolul”.

„Noi n-am primit nicio iniţiativă de pace, nicio propunere concretă din partea ţărilor europene. Este, deci, complicat să ştim despre ce să discutăm”.

Schimb uriaș de prizonieri

În privinţa rezultatelor concrete, Kievul, Moscova şi Washingtonul au anunţat că un schimb de mare amploare de prizonieri între Ucraina şi Rusia urmează să aibă loc în curând.

Jared Kushner a dat asigurări că este vorba despre „cea mai mare eliberare umanitară de prizonieri” în acest conflict şi a precizat că numărul prizonierilor schimbaţi va fi „finalizat” joi.

Zelenski anunţa marţi că vrea „un schimb de 1.000 (de prizonieri) la 1.000, eventual 1.500 la 1.500”. Schimbul de prizonieri şi de cadavre ale militarilor ucişi este unul dintre puţinele domenii de cooperare regulată între Kiev şi Moscova.

În privinţa căii de urmat în vederea avansării negocierilor, Kievul cere sfârşitul ostilităţilor şi „garanţii de securitate în favoarea Ucrainei implementate” înaintea unor negocieri mai largi despre securitatea Europei, a declarat AFP o sursă din cadrul delegaţiei ucrainene.

Potrivit acestei surse, americanii vor să iasă din anumite impasuri diplomatice, mai ales în problema teritoriilor, prin „adoptarea unei perspective mai globale şi strategice” cu privire la eşecurile „arhitecturii de securitate” în vederea evitării unei „repetări” a conflictului.

Jared Kushner a cerut din nou, marţi, un „nou” cadru de securitate în Ucraina şi Rusia, dar şi în Europa, care să asigure „zeci de ani, eventual secole de pace”.

Până acum, înaintea oricărui armistiţiu, Moscova a cerut un acord pe fond, şi anume cu privire la repartizarea teritoriilor şi înfiinţarea unei noi arhitecturi de securitate a Europei.

Bombardamentele continuă

Invazia rusă la scară mare a Ucrainei, lansată în februarie 2022, a devastat această ţară şi s-a soldat cu sute de mii de morţi de ambele părţi, devenind cel mai sângeros conflict din Europa după al Doilea Război Mondial. În mod oficial, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate.

Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Doneţk (est), însă Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată. Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide să descurajeze Moscova să o atace din nou.

Pe teren, atacurile continuă de o parte şi de alta, alimentând temeri cu privire la o iarnă fără încălzire, apă curentă şi electricitate a milioane de ucraineni. Kievul a anunţat noi atacuri ruseşti, în noaptea de marţi spre miercuri, împotriva reţelei sale energetice.

Un atac ucrainean cu dronă a provocat miercuri un incendiu în importantul port petrolier Ust-Luga, situat în nord-vestul Rusiei, iar bombardamente urmate de un incendiu s-au soldat cu doi morţi în regiunea Smolensk, potrivit guvernatorilor regionali.

În Ucraina ocupată, trei persoane au fost ucise în atacuri ucrainene în regiunea Lugansk, iar o persoană a fost ucisă în regiunea Herson, au anunţat miercuri reprezentanţii ocupaţiei ruseşti.