Semnal de alarmă privind starea educației la început de an școlar. Interviu cu învățătorul Petruț Rizea: ”Îi punem foarte mult pe copii să memoreze, mai puțin să gândească”

O nouă evaluare PISA a elevilor români arată un tablou destul de îngrijorător pentru educația românească. Mai multe cadre didactice au tras un semnal de alarmă asupra nevoii tot mai mari de o strategie. Mediaflux a stat de vorbă cu Petruț Rizea, profesor în învățământul primar.

Petruț Rizea, despre rezultatele PISA

Petruț Rizea, profesor în învățământul primar, la Școala Gimnazială Sfântul Calinic de la Cernica e unul din cei care semnalează constant problemele cu care se confruntă în actul educațional și nu numai.

Mediaflux l-a întrebat cum vede rezultatele PISA din acest an.

”Problema, din punctul meu de vedere, este că îi punem foarte mult pe copii să memoreze, mai puțin să gândească.

Ar trebui să avem o strategie didactică prin care să-i determinăm pe ei să gândească, să-și exprime emoțiile, gândurile, să interpreteze texte, mai puțin să memoreze.

Sigur că informația e importantă și trebuie să deținem informația înainte de a face orice altceva. E foarte important și să știm să o folosim, să o înțelegem înainte de toate.”, ne-a spus profesorul.

Acesta ne-a vorbit și despre presiunea și stresul la care sunt supuse cadrele didactice, mai ales după zecile de cazuri de violență asupra celor de la catedră.

”E o presiune destul de mare, pentru că învățământul nu e un domeniu în care e totul foarte ușor. Domeniile de activitate presupun fiecare particularitățile sale și avem foarte multe lucruri de făcut și e greu peste tot. Dar în special în învățământ, lucrăm foarte mult pe partea intelectuală și consumul de energie psihică și intelectuală e mult mai mare.”

Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins la studiul PISA 2025 cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE. La nivel minim, acești elevi pot să identifice ideea principală dintr-un text de lungime medie, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, să analizeze obiectivele și forma unor texte când li se cere explicit să facă acest lucru.

Iar la Matematică ponderea celor aflați sub pragul minim – deci se încadrează la analfabetism funcțional – a depășit 50% la Matematică.

Mai greu cu părinții

Petruț Rizea ne-a vorbit și despre relația cu părinții elevilor, mai dificili uneori decât proprii copii.

”Îmi pare rău să spun asta, dar în principal preocuparea mea numărul unu e să pot stabili o relație bună și de înțelegere cu părinții, pentru că uneori ei sunt mult mai opoziționiști din punctul asta de vedere, pentru că își fac tot felul de griji.

Există uneori și o comunicare mai deficitară între profesori și părinte. Și aici îmi doresc foarte mult să stabilez legăturile așa cum trebuie cu ei.

Cu copii e mai ușor, adică pe copii îi modelez pe parcurs, îi pot organiza și gestiona. Mai greu pe părinții, dar acolo avem de lucru. ”, ne-a mai declarat profesorul.

Lupta cu migrena din spatele catedrei

Cadrul didactic și-a expus public de multe ori și provocările personale cu care se luptă zi de zi. Acesta suferă de migrenă, un diagnostic care poate părea banal, dar care împiedică de foarte multe ori o activitate normală.

”Este foarte greu mai ales în acele zile în care aveam migrenă și veneam la școală și erau cumva horror pentru mine, pentru că trebuia să mă împart pe de-o parte copiilor și pe de altă parte stării în care mă aflam în momentul respectiv.

Și încercam tot felul de medicamente, pastile, dar nu funcționau, pentru că cele uzuale pe care le găsim în comerț de obicei nu funcționează așa cum ar trebui. Și, la un moment dat, am mers la neurolog, am primit un tratament serios și lucrurile s-au îndreptat.

Dar, în principal, e greu pentru un adult care lucrează în învățământ și se confruntă și cu episoadele acestea migrenoase, e dificil.”

Începutul anului școlar, dincolo de imaginea publică

”Acum, la început de an școlar, am fost plăcut surprins să văd cum mulți colegi învățători și profesori au investit timp și energie, nu mai zic de resurse, pentru a face din clasă sau din școală un loc frumos, primitor.

Mă face mai încrezător să văd un astfel de demers. Și am încredere în mare parte dintre colegii mei.

Ce mi s-a părut, însă, trist? Că foarte puține publicații media de știri s-au înghesuit să le promoveze. La fel și la TV.

În schimb, s-au făcut zeci de reportaje pe cât de scumpe au fost buchetele de flori din prima zi și câți bani au scos părinții din buzunar pentru ele.

Dar au uitat să menționeze că nu profesorii le solicită, ci mulți părinți fac asta din proprie inițiativă.

E urât cum transformăm orice gest de acest fel într-o polemică nesfârșită și cum nu vedem adevăratele subiecte, cele care contează.”, a mai transmis Rizea.