Instanţa Curţii Militare de Apel Bucureşti este programată să judece, marţi, apelul la decizia Tribunalului Militar Bucureşti privind achitarea foştilor şefi ai Jandarmeriei Române, acuzaţi de abuz în serviciu în contextul intervenţiei la protestele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.
Tribunalul Militar Bucureşti a decis pe 15 iunie achitarea inculpaţilor, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, însă această hotărâre a fost contestată în apel. Prescripţia răspunderii penale pentru abuz în serviciu este stabilită la opt ani de la data faptelor.
La termenul din 22 septembrie, Curtea Militară de Apel Bucureşti a amânat cauza şi a stabilit un nou termen pentru 13 octombrie 2026, data fiind la trei zile după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Conform articolului 154 alin. (1) lit. c) din Codul Penal, termenul de prescripţie este de opt ani pentru infracţiuni cu pedepse maxime între cinci şi zece ani. În cazul abuzului în serviciu, pedeapsa prevăzută este între doi şi şapte ani de închisoare.
Prescripţia răspunderii penale a intervenit pe 10 octombrie 2026, astfel că pe 13 octombrie 2026 Curtea Militară de Apel urmează să constate formal încetarea procesului penal ca urmare a acestei prescripţii.
În legislaţia românească, prescripţia răspunderii penale nu afectează dreptul victimelor de a solicita despăgubiri materiale şi morale, acestea putând să solicite disjungerea laturii civile a procesului sau să îşi continue acţiunile în instanţele civile.
Membrii comunităţii Declic, care au susţinut peste 300 de victime ale intervenţiei jandarmilor la protestul din 10 august 2018, au anunţat că vor continua să le sprijine în susţinerea cauzei lor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Cătălina Hopârteanu, reprezentant Declic, a declarat că acţiunea la CEDO va fi introdusă imediat după pronunţarea hotărârii definitive de încetare a procesului penal de către instanţele din România.
„Noi, comunitatea Declic, susţinem victimele pentru a termina procesul aici, în ţară, pentru ca mai apoi, cu o decizie nefavorabilă, să-şi găsească dreptatea la Curtea europeană a Drepturilor Omului„, afirmă Cătălina Hopârteanu.
Victimele violenţelor din 10 august 2018 intenţionează să reclame la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că statul român a întârziat nejustificat ancheta şi procesul, încălcând astfel Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Pe 15 iunie 2026, Tribunalul Militar Bucureşti a achitat patru inculpaţi, respectiv pe Laurenţiu Valentin Cazan, Ionuţ Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoş şi Laurenţiu Cristian Ciobanu, judecaţi pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la purtare abuzivă. Ciobanu a fost achitat şi pentru complicitate la purtare abuzivă, similar altor inculpaţi din dosar.
În cazul altor acuzaţi de purtare abuzivă, instanţa a dispus încetarea procesului penal din cauza prescripţiei răspunderii penale, iar unele persoane au fost condamnate la închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, sub condiţia respectării unor interdicţii şi obligaţii.
Tribunalul Militar Bucureşti a respins majoritatea acţiunilor civile înaintate împotriva unor inculpaţi, în solidar cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, formulate de peste 300 de persoane vătămate. Doar în patru cazuri instanţa a admis acordarea unor daune morale cuprinse între 5.000 şi 25.000 de lei, însă cererile de daune materiale au fost respinse.
Decizia Tribunalului Militar Bucureşti nu este definitivă şi a fost atacată cu apel. Termenul pentru judecarea apelului este programat pentru 13 octombrie, la Curtea Militară de Apel Bucureşti, la trei zile după ce a intervenit prescripţia răspunderii penale a faptelor.
Laurenţiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, Sebastian Cucoş, fost inspector general, şi Cătălin Sindile, fost prim-adjunct, au fost acuzaţi de abuz în serviciu pentru coordonarea intervenţiei din Piaţa Victoriei, care a dus la dispersarea violentă a protestatarilor. Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea cu executare pentru Cucoş şi Sindile, iar pentru Cazan, care s-a prezentat la proces şi a avut o atitudine receptivă, au cerut pedeapsă cu suspendare.
„O ţară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei şi copii gazaţi şi loviţi de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Şefii din Jandarmerie ar putea să spună în faţa judecătorilor cine le-a cerut să acţioneze împotriva propriilor cetăţeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor”, afirma Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic privind dosarul 10 august.
Conform rechizitoriului şi expertizelor tehnice realizate de către experţi ai MApN, forţele de ordine au folosit împotriva manifestanţilor „un arsenal deosebit de periculos: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen şi 316 de cartuşe (calibru 38 şi 40 mm) cu efect iritant lacrimogen.
„Expertizele arată că aceste dispozitive au provocat arsuri şi răni grave din cauza schijelor, temperaturilor ridicate şi forţei impactului, sute de persoane având nevoie de îngrijiri medicale„, menţionau reprezentanţii Declic.
Dosarul a ajuns în faţa judecătorilor după ce a fost iniţial clasat de către procurori în anul 2020. Ioan Crăciuneanu, victimă a violenţelor, a obţinut redeschiderea anchetei, fiind reprezentat de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, şi de avocatul Comunităţii Declic, Toni Decean.
Membrii Comunităţii Declic au susţinut financiar întregul demers, achitând onorariile avocaţilor şi costurile judiciare. Aceştia au analizat sute de ore de înregistrări video, extrăgând probele clare în care jandarmii lovesc cetăţeni care nu manifestau nicio formă de violenţă.