Tradiții și obiceiuri de Crăciun. De ce împodobim bradul

Creștinii celebrează Crăciunul, sărbătoarea Nașterii Domnului, în fiecare an, pe 25 decembrie. Există multe tradiții și obiceiuri de Crăciun și, chiar dacă unele dintre ele au fost înlocuite, multe altele s-au păstrat.

Încă din seara de Ajun, în unele zone ale țării se face masa de ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.

Tot în această perioadă încep și colindele de Crăciun, care anunță Nașterea Domnului.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Păstrarea luminii și împodobirea bradului

Păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite și vechi tradiții în Moldova, tradiție pe care unii dintre locuitorii satelor moldovenești o mai țin.

Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Astfel, în seara de ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.

Inițial, în cultura poporului nostru, bradul deținea funcții funerare. El era fie substitul miresei sau mirelui, dacă în familie exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului.

Obiceiul împodobirii bradului este destul de recent în România. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoabele semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului.

Darurile de Crăciun

Copiii de astăzi stiu ca vor primi cadouri de la Moș Craciun. In trecut însă, obiceiul amintea mai mult de tradiția creștina. Astfel, in familie se ofereau cadouri similare celor care au fost aduse de magi lui Hristos: aur, smirna si tămaie.

Azi, împarțirea cadourilor este un obicei mult mai răspandit, oamenii nu isi mai ofera daruri doar in familie, ci si intre prieteni si chiar la munca.

Darurile sunt foarte diverse, pot fi utile (un blender sau un aparat de cafea) sau decorative (un tablou sau un set de perne brodate). Important este ca aceste cadouri sa fie cumparate cu drag, cu intenția de a-i face fericiți pe cei care le primesc.

Tradiții de Crăciun în mai multe zone ale Romaniei

Fiecare regiune din Romania are influente diferite, asadar si obiceiurile diferă, chiar si de la un judet la altul.

Transilvania

In Bistrița-Năsaud înca se păstreaza tradiția „belciugarii”. In Ajunul Craciunului, tinerii se costumeaza in diferite personaje – capra, soldat, urs, mire, mireasa, doctor sau jandarm – si joaca o sceneta in fiecare casa pe care o viziteaza.

Se crede ca gospodariile in care au fost belciugarii vor fi bogate in anul care urmeaza.

Tot in Transilvania, colindatorii îcep sa umble in Ajunul Craciunului intr-o ordine specifica: mai intai copiii mici, apoi scolarii si mai apoi flacaii. Daca primii primesc nuci si colaci, cei mari aduna de la fiecare familie vin intr-un butoi sau alte daruri, in special de la casele unde exista fete de maritat.

Moldova

O traditie care înca se mai păstreaza este cea a colăceilor. In Ajunul Craciunului, femeile coc aluat sub forma unui opt incomplet, care este apoi agatat pe perete, langa icoane, pana la echinoctiul de primavara.

Când bărbatul iese la arat, rupe colacelul in trei: o bucata o pune sub brazda, una o da animalelor si ultima o mănânca el.

Tot legată de mancare este și tradiția celor 12 apostoli.

Amintind de Cina cea de Taina, femeile din gospodarie gatesc 12 feluri de mancare pe care le așaza pe masa încă din Ajunul Craciunului. Nu trebuie să lipsească de la masa colacul rotund, care simbolizează coroana lui Iisus.

Oltenia

Pe Valea Jiului a rămas un obicei înca de pe vremea dacilor, numit Pitaraii.

Acestia sunt barbati care pornesc la colindat purtand prajini impodobite cu năframe, coroniîe cu flori si clopotei. Obiceiul simbolizează sacrificiul adus divinitatii pentru rodnicia holdelor si a pomilor.

Tot în aceasta zona se obisnuieste ca persoanele care merg la colindat sa fie conduse de un vătaf. Acesta are rolul de a intra primul in gospodaria omului, unde va scormoni in foc.

Apoi, acesta primeste o coaja de dovleac (numita cotovaica) plina cu seminte de in, canepa, porumb, grau si dovleac pe care vataful le arunca in colturile gospodariei pentru ca anul urmator sa fie bogat si roditor.

Banat

Atunci când se merge la colindat pe Valea Almajului, colindatorii au la ei un băț din lemn de alun cu care lovesc podelele caselor pe care le viziteaza, pentru a alunga duhurile rele. Se crede ca alunul are puterea de a alunga șerpii, de a proteja gospodaria si de a-i aduce prosperitate.

Tot în această zonă, în Ajunul Craciunului, focul din casa nu este stins deloc, deoarece se crede ca astfel anul viitor va fi unul luminos si bogat.

De asemenea, bradul se împodobeste cu dulciuri, iar sub el se așaza un colac, un cârnat si o sticla de rachiu, care sa serveasca drept cadouri pentru Moș Crăciun.

Dobrogea

In comuna Luncavița din Dobrogea merg la colindat Mosoii. Acestia poarta un cojoc lung, din blana de vulpe sau iepure, măști colorate, coarne de berbec si sunt ornati cu flori si margele multicolore.

Mastile simbolizeaza spiritele stramosesti care alunga raul si vestesc un an imbelsugat.

Daca in alte zone se merge cu Capra, in Dobrogea se merge cu Strutul.

Costumatia acestuia este facuta din lana groasa de care sunt prinse legaturi din stuf. Cand se mergea la colind in ceata, aceasta era foarte bine organizata, avand un cap, un ajutor, un contabil, un tuicar, un pisic si o iapa.