Alegeri 2024. Uriașa problemă a listei de semnături pentru candidați! România are un prag de semnături de 9 ori mai mare față de media europeană

Alegeri 2024. O mare problemă în alegerile democratice din România sunt listele uriașe de semnături pentru ca un partid sau un candidat independent să poată participa la alegerile europarlamentare sau locale. Mulți consideră că acest lucru reprezintă un adevărat obstacol anti-democratic (și pe bună dreptate) prin care românilor li se blochează dreptul de a fi aleși și de a alege pe oricine vor, mai ales că pragul a fost decis în anii 1990, la întâmplare, și nu a mai fost schimbat de 34 de ani, arată Press Hub într-o analiză.

Alegeri 2024. Uriașa problemă a listei de semnături pentru candidați! România are un prag de semnături de 9 ori mai mare față de media europeană

Potrivit legii, un partid trebuie să strângă 200.000 de semnături pentru a se putea înscrie în alegerile europarlamentare. Pentru un candidat independent, situația este și mai complicată, el trebuie să adune 100.000 de semnături ca să fie acceptat de biroul electoral, scrie Press Hub.

Totuși, în afară de PSD și PNL, care au număr mare de membri și organizații răspândite la toate nivelurile administrative, celelalte partide se chinuie să adune listele uriașe de semnături.

Situația a fost complicată de comasarea alegerilor, pentru că trebuie strânse în același timp semnături pentru alegerile locale (1% din numărul de alegători din localitate) și pentru alegerile europarlamentare.

Mai mult, încrederea populației în politicieni este la cele mai scăzute niveluri din ultimii 30 de ani, prin urmare mulți sunt reticenți să-și dea datele personale (este obligatoriu să fie menționate seria și numărul cărții de identitate) unor necunoscuți, pe stradă. PRESShub spune că și USR, care are deja experiență cu astfel de acțiuni, strânge cu greu cele 200.000 de semnături necesare.

Situația este și mai complicată pentru candidații independenți, care nu au întotdeauna forța financiară și logistică de a aduna 100.000 de semnături,

Partidele și candidații au ca termen limită 10 aprilie pentru a se înscrie în alegerile pentru europarlamentare.

Ce se întâmplă la nivel european

Uniunea Europeană nu prevede nimic despre modul în care se nominalizează candidații, acest aspect fiind lăsat la libera alegere a statelor membre. În aceste condiții, România este țara cu cele mai restrictive condiții de înscriere la alegerile europene, potrivit unui studiu comparativ realizat de către Asociația pentru Minți Pertinente (AMPER).

Alte două țări cu un număr mare de semnături sunt Danemarca și Italia, dar la distanță de România, totuși: în Danemarca este nevoie de 72.200 de semnături, în Italia între 30.000 și 35.000 de semnături.

„Media europeană este de 11.136 de semnături, dacă este inclusă România, și de 3.745 de semnături dacă România este exclusă. (…) Un simplu calcul arată că România are un prag de semnături mai mare de 9 ori față de media europeană”, menționează studiul AMPER.

Unele țări solicită candidaților un depozit în bani (Cehia, Cipru, Franța, Grecia, Slovacia), altele nu permit deloc candidaților independenți să se înscrie în alegerile europarlamentare (18 țări din UE).

În prezent, în România, oricare trei persoane pot face împreună un partid. Dar, dacă vor să candideze la alegerile europarlamentare, asta nu le folosește la nimic.

„La noi este o contradicție uriașă între numărul de trei persoane care pot constitui un partid și numărul enorm de semnături cerute pentru a putea candida. Dacă ai dreptul la asociere în trei, de ce se limitează dreptul de participare și de a vota doar candidați care strâng între 100.000 și 200.000 de semnături? Este aberant. Am avut o aberație un deceniu și jumătate în legea de constituire a partidelor, când se cereau 25.000 de membri pentru un partid. A fost răsturnată la Curtea Constituțională.

Dar când s-a contestat, cred că în 2019, obligația de a strânge atât de multe semnături pentru alegerile europene, CCR a zis că e totul în regulă”, a explicat, pentru PRESShub, Cristian Preda, profesor universitar de științe politice și fost europarlamentar.

Cum s-a ajuns la 200.000 de semnături pentru europarlamentare

Există o legătură între anul 1990, al primelor alegeri democratice din România, și anul 2007, al primelor alegeri europarlamentare la care au participat românii: stabilirea arbitrară a numărului de semnături pentru candidați.

„Discuția este veche. A pornit în CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, prima formă parlamentară după căderea regimului comunist – n.r.), în martie-aprilie 1990. Atunci intrase în vigoare o legislație care era foarte liberală. Se cereau doar 251 de persoane pentru a fonda un partid. Nu erau trei ca acuma, când este într-adevăr foarte liberală, dar era oricum doar 251, un număr decent. Apoi, s-a ajuns la discuția despre cine poate candida la prezidențiale.

S-a impus, ca criterii, ca un candidat să aibă minimum 35 de ani, să fie cât de cât matur, unii voiau domiciliul obligatoriu în România, ca să-i împiedice pe Câmpeanu și Rațiu, care veneau din Occident. Când s-a ajuns la semnăturile necesare candidaturii, ideea inițială a fost să pună 251, cât era limita și la fondarea unui partid.

Atunci, Mariana Celac (membră a CPUN, dizidentă anticomunistă – n.r.) a zis: «Nu. Trebuie să fie mai mulți.» Iliescu, culmea, era de partea celor care ziceau 251. Până la urmă, forul FSN-ul a spus 100.000 de semnături. Și așa a rămas. Dar numai pentru prezidențiale. Nu era și pentru locale sau parlamentare. Pe urmă, în 1996, când s-au înscris 12 sau 16 candidați, nu mai rețin exact, au zis: «Domnule, hai să mărim numărul». Au băgat 200.000 de semnături.

Iar acest prag de la președinție a fost reținut și pentru alegerile europene. Au zis că fiind circumscripție națională, cum e și la prezidențiale, să pună și aici 200.000 de semnături, să nu vină orice terchea-berchea“. Deci, acesta este parcursul cronologic”, a arătat Cristian Preda, pentru PRESShub.

Listele trebuie depuse până pe 7 aprilie pentru alegeri 2024 europarlamentare

Listele uriașe de semnături trebuie depuse până pe 7 aprilie, iar înscrierea pentru alegerile europarlamentare trebuie să aibă loc până în 10 aprilie, potrivit legii. Așadar, mai este foarte puțin timp și partidele sunt în cursa pentru adunarea datelor de la sute de mii de români.

Avantaj pentru partidele mari

În timp ce partidele mai mici și independenții sunt în stradă, formațiunile politice mari, precum PSD sau PNL, nu par să aibă o problemă să stângă semnături.

O altă dovadă că aceste praguri sunt stabilite arbitrar este faptul că pentru alegerile europarlamentare, unde sunt necesare cele mai multe semnături, timpul de strângere este mai scurt decât pentru alegerile locale, deși cele două au loc în aceeași zi. Pentru europarlamentare, înscrierea candidaților trebuie să aibă loc până pe 10 aprilie, în timp ce pentru locale va fi până pe 30 aprilie.