EXCLUSIV Prăjitura, taxată diferit de ANAF. Cum cumperi dulciuri mai ieftine

Legile fiscale sunt atât de încurcate în țara noastră încât prăjitura a ajuns să fie taxată diferit de ANAF. Și nu o spunem noi. O spune însăși agenția care recunoaște că pentru dulciuri se plătește fie 9% TVA, fie 19%, în funcție de locul unde se consumă. Dacă pentru cofetării și restaurante lucrurile sunt cât de cât mai clare, cei care merg cu food-truck-uri la festivaluri simt că joacă la loterie.

Prăjitura, taxată diferit de ANAF

Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite într-un răspuns pentru Mediaflux că prăjiturile servite în cofetărie sau restaurant au un TVA de 9%, în timp ce dulciurile luate la pachet au un TVA de 19%.

Mai exact, produsele servite în cadrul cofetariilor/ restaurantelor, care au zahăr adaugat în sensul art.439 alin.(4) din Codul fiscal, al căror continut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, se va aplica cota redusă de TVA de 9%.

Pentru produsele luate la pachet, care au zahăr adăugat în sensul art.439 alin.(4) din Codul fiscal, al căror continut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, se va aplica cota standard de TVA de 19%, spune ANAF.

Unde se aplică cota de 9%

Potrivit art.291 alin.(2) lit.e) și lit.k) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepția:

• băuturilor alcoolice;
• băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
• alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 9/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacul și biscuiții.

k) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.

Punctul 37 alin.(15) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

(15) În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant și de catering se înțelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum și pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

Diferența între restaurant și servicii de livrare

Punctul 18 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1/2016 prevede:

”(1) în sensul TVA, serviciile de restaurant și de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spațiile prestatorului, iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.

Furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering în sensul alin.(1)”

Art.2 din Anexa la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3659/2018 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare unitară a prevederilor art.291 alin.(2) lit.e) și alin.(3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele:

(5) Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operațiuni ca livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operațiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care preced și însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente, astfel cum rezultă și din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexate C-497/09 Manfred Bog, C-499/09 CinemaxX Entertainment GmbH& Co. K, C-501/09 Lothar Lohmeyer și C-502/09 Fleischerei Nier GmbH & Co. KG.

Livrarea de alimente

(6) în situația în care o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare standardizate la o locație precisată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al unei operațiuni, operațiunea reprezintă o livrare de alimente.

(7) Elementele de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operațiunilor ca prestări de servicii din punctul de vedere al TVA, includ: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinația indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință, furnizarea de servetele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului.

Restaurant

(8) Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele prevăzute la alin.(7). Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea: furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curățenie, punerea la dispoziție a veseliei sau a tacâmurilor, punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele și scaunele, curățarea sau debarasarea meselor, consultanța individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.

Punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinație principală nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.”

Incertitudine pentru food-truck-uri

Dacă restaurantele și cofetăriile au înțeles deja procedura aplicării TVA la dulciuri, totul a devenit un șir de întrebări fără răspuns pentru cei care merg cu food-truck-uri(unități mobile) la festivaluri. Mediaflux a stat de vorbă cu reprezentanții unei ”cofetării pe roți” care se confruntă cu o mare problemă: ce TVA aplică la prăjituri?

”Noi suntem un food-truck cu produse de cofetărie. Activăm în cadrul evenimentelor stradale & muzicale. Noi functionăm în baza unor contracte încheiate cu primării, organizatori privați, asociații culturale, companii private. Organizatorul pune la dispoziție mese, scaune și personal de curățenie pentru debarasarea meselor.

Nu suntem nici restaurant, nu vindem nici la gemuleț. Conform răspunsului de la ANAF, activitatea noastră nu se încadrează la niciuna din activitățile din lege. Nu înțelegem nici acum în ce cotă de TVA ne încadrăm.”, ne-a mărturisit patronul unei cofetării.

Din păcate, răspunsul primit de Mediaflux de la ANAF nu lămurește aceste probleme, ci face doar distincția între cofetărie/restaurant și livrarea de produse, acolo unde cota de TVA este diferită.