Arome interbelice. Povestea uitată a Fabricii de Ciocolată Regina Maria din București
Povestea uitată a Fabricii de Ciocolată Regina Maria din București. În peisajul efervescent al Bucureștiului interbelic, luxul și rafinamentul se regăseau nu doar în arhitectură și modă, ci și în cele mai dulci plăceri: ciocolata.
Printre marile nume ale epocii, precum Capșa și Zamfirescu, se distingea un brand care purta cel mai înalt patronaj regal: Fabrica de Ciocolată și Produse Zaharoase „Regina Maria”.
Povestea uitată a Fabricii de Ciocolată Regina Maria. Gloria regală
Fabrica de ciocolată „Regina Maria” și-a început povestea în 1919, imediat după înfăptuirea Marii Uniri.
Fondată în Capitală de către industriașul Grigore Alexandrescu, alături de partenerii săi Roman Căpățână și Constantin Grigorescu, compania și-a asumat de la început o misiune clară: să producă dulciuri de o calitate comparabilă cu cele occidentale, demne de nobilimea română.
Alegerea numelui nu a fost întâmplătoare. Regina Maria a României, o figură emblematică, simbol al eleganței și al standardului înalt, a oferit brandului o legitimitate de necontestat.
Această asociere s-a materializat și prin vizite concrete. Reclamele comemorative atestă, de exemplu, vizita suveranei și a Principesei Ileana la fabrică, pe 21 iunie 1924, un eveniment care a consolidat statutul de Bomboneria Palatului.
Fabrica se afla în zona Timpuri Noi, pe un lot care avea să fie preluat, mult mai târziu, de clădiri administrative și depozite.
Produsele emblemă
Fabrica „Regina Maria” s-a remarcat nu doar prin nume, ci și prin inovație și calitatea produselor.
Reprezentația cea mai celebră a fost ciocolata „Urs de Dorna” – un nume care evoca autenticitatea și sălbăticia zonelor montane din România Mare.
Pliantele publicitare din 1924, care o ilustrau pe însăși Regina Maria, promovau intensiv acest brand de ciocolată, sugerând o conexiune directă între produs și prestigiul regal.
Alături de tabletele de ciocolată fină, fabrica producea și bomboane și caramele de diverse sortimente, dar și produse de patiserie de lux.
Un film documentar din 1939, intitulat chiar Fabrica de ciocolată și produse zaharoase Regina Maria, regizat de Tudor Posmantir, oferea o incursiune în procesul de fabricație, surprinzând contrastul dintre munca intensă din fabrică și opulența vitrinelor din magazinele elegante ale Capitalei.
Apusul interbelic
Ca majoritatea întreprinderilor private din România, Fabrica „Regina Maria” a cunoscut un sfârșit brusc odată cu instaurarea regimului comunist.
Activele fabricii bucureștene (precum și ale altor mari producători locali ca Zamfirescu) au fost preluate și comasate în cadrul Întreprinderii de Produse Zaharoase București (IPZB).
Deși numele a dispărut, o parte din capacitatea de producție și expertiza tehnică au supraviețuit. De altfel, IPZB și succesoarea sa, Excelent București (care ulterior a fuzionat cu Kandia din Timișoara), sunt rădăcina multora dintre brandurile românești de dulciuri celebre lansate în perioada postbelică, precum batonul ROM (lansat în 1964) și prăjitura Măgura (lansată în 1979).
