Când a avut loc prima sesiune de bacalaureat din România. Examenele erau publice!

Când a avut loc prima sesiune de bacalaureat din România. Cuvântul „bacalaureat”, folosit încă din 1864, a fost utilizat pentru a numi probele de examen care se dădeau la absolvirea liceului.

Potrivit istoricului Leonidas Rados, în ciuda instituirii examenului în anul 1864, prima sesiune de bacalaureat din România a avut loc trei ani mai târziu, în perioada 1-15 septembrie 1867.

Când a avut loc prima sesiune de bacalaureat din România. Model preluat de la francezi

Arhivele Naționale ale României prezintă, pe pagina de Facebook a instituției câteva aspecte privind organizarea acestui examen de inspirație franceză în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În urmă cu un secol și jumătate, în Regulamentul pentru examenul general de licee erau stipulate condițiile în care se dădea bacalaureatul în Vechiul Regat. Deși modificat adesea, acesta a stat la baza organizării bacalaureatului.

Astfel, potrivit reglementărilor din 1876, erau organizate două sesiuni, prima începea în luna mai și a doua în luna septembrie. Începând din anul 1883 prima sesiune de examene fost organizată în luna iunie.

Examenele erau publice și aveau loc în București și Iași, în localul universităților.

La ele se puteau înscrie candidați ce au urmat școli publice în țară și străinătate, care demonstrau cu un certificat că au făcut liceul complet.

Litere și științe

Cei care urmau instituții private de învățământ se puteau înscrie după ce dădeau examenele pentru cursul superior liceal la unul din liceele publice.

Dacă în anul 1867 vârsta candidaților trebuia să fie de cel puțin 16 ani, în anul 1876 vârsta minimă impusă de Regulament era de 17 ani.

Înscrierea se făcea cu maximum 15 zile înainte de începerea examenelor, iar cererea trebuia scrisă de către candidat. În Iași și București, comisia era compusă din profesori universitari.

Începând cu anul 1883, bacalaureatul s-a dat diferențiat: în litere și în științe.

Scris și oral: limba latină, limba greacă, limba română și matematică sau fizică

Bacalaureatul se compunea din proba scrisă și cea orală. Proba scrisă consta în examene ce se dădeau în două zile. Potrivit normelor timpul acordat era de maximum 3 ore în anul 1876.

Durata probei scrise stabilită în Programul de bacalaureat din anul 1864 era de 4 ore.

Materiile la care se dădea examen scris, potrivit Regulamentului pentru examenul general de licee alăturat, erau: limba latină, limba greacă, limba română și matematică sau fizică.

În timpul probei scrise candidații nu puteau avea „nici o comunicațiune în afară, nici între dânșii sub pedeapsă de excludere”. În sala de examen aveau voie numai cu dicționare și tabele de logaritmi.

Intrebări din filozofie

Proba orală începea cu o traducere din limbile greacă, latină sau franceză și continua cu întrebări din filosofie, istorie și geografie, matematică, științe fizice și naturale.

Subiectele se făceau în ziua în care se dădea proba. Întrebările se puneau în limitele programei anexate, iar traducerea se făcea din una din lucrările redactate în limbile enumerate anterior, lucrare ce era trasă la sorți de către candidat. De altfel și întrebările din celelalte materii erau trase la sorți.

Potrivit reglementărilor din anul 1864 durata probei orale era de o oră, ulterior acesta ajungând la oră și un sfert.

Sistemul de notare

Sistemul de notare era de la 1 la 10. Se considera că elevul a trecut aceste examene de absolvire atunci când media dintre nota obținută la proba scrisă și cea orală era cel puțin 6. Dacă la una din materii candidatul obținea mai puțin de 3, acesta era respins.

În anul 1867, candidatul trebuia să obțină cel puțin 6 la fiecare dintre probe pentru a fi admis.

Dacă era descoperită vreo abatere, se încheia un proces verbal care se înainta Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice cu un raport special, urmând ca acesta să se pronunțe.

În funcție de împrejurări, sancțiunile nu vizau doar respingerea candidatului, ci puteau cuprinde și ridicarea dreptului de a se prezenta la aceste examene pentru una sau mai multe sesiuni viitoare.