CCR s-a contrazis singură! Ce spunea Curtea Constituțională despre declarațiile de avere in 2014. Tudorel Toader și Augustin Zegrean, reacții despre decizie
Decizia de joi a Curții Constituționale a României (CCR) privind averile funcționarilor publici, care a luat toată România prin surprindere, contrazice, practic, o serie de alte decizii ale instituției pe aceeași temă. Astfel, ître 2012 și 2014, au fost identificate patru decizii ale CCR care au subliniat că publicarea declarațiilor de avere este justificată în logica prevenirii corupției, arată Digi 24.
CCR s-a contrazis singură! Ce spunea Curtea Constituțională despre declarațiile de avere in 2014. Tudorel Toader și Augustin Zegrean, reacții despre decizie
De asemenea, au mai existat alte inițiative, lansate chiar de magistrați, dar abandonate între timp, care urmăreau secretizarea declarațiilor de avere și interese.
Potrivit deciziei de joi, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a a anunțat că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.
Unul dintre argumentele folosite de judecătorii Curții Constituționale, pentru a justifica necesitatea secretizării declarațiilor de avere, este că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
Cele patru decizii CCR invocate au fost semnalate în spațiul public de fostul ministru al Justiției, actual consilier prezidențial, Ana Birchall, și de fostul judecător Cristi Danileț, arată Digi 24.
Astfel, pe scurt, aceste decizii, din perioada 2012-2014, contrazic, practic, argumentul invocat în prezent de către CCR, astfel: „Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor” „Soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizeaz (…) prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”
Scandal din 2019, readus în lumină
În anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea (acum la Înalta Curte de Casație și Justiție), propunerea o modificare a Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI). Acele modificări vizau, printre altele, ca venitul soțului/soției bugetarului care depune declarația de avere să fie anonimizat sau ca declarațiile de avere și de interese să fie publicate timp de 3 ani.
Presa sublinia atunci că modificarea Legii ANI venea pe fondul unei verificări realizate de inspectori tocmai asupra averii fostei șefe CSM, Lia Savonea (ea a respins aceste acuzații).
Birchall: „Hotărârea lovește direct în transparență”
Ministrul Justiției de atunci, Ana Birchall, a reacționat și a trimis o scrisoare șefei CSM. Birchall sublinia în 2019 că „este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese”, fiind „un exemplu de bună practică”.
„Această hotărâre lovește direct în transparență, în controlul public și în activitatea Agenției Naționale de Integritate, care rămâne practic fără instrumentele esențiale pentru prevenirea și sancționarea corupției. Mai grav, prin această decizie dispare și obligația de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor— o breșă evidentă, care permite ascunderea averilor prin interpuși și face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Este, practic, o invitație deschisă la disimularea averilor, sub protecția legii”, este o parte din reacția Anei Birchall, postată joi seară pe pagina ei de Facebook.
Ce spunea CCR între 2012 și 2014
În 2012, conform interpretării Anei Birchall, Curtea Constituțională a respins o plângere prin care autorii invocau încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea declarațiilor (Decizia 663/2012).
În 2013, CCR a respins o altă plângere similară, iar de data asta a oferit și o motivare, tot în ceea ce privește încălcarea dreptului la viață privată în cazul celor care publică aceste declarații.
Argumentele invocate atunci de CCR:
Decizia 316/2013
„Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor”
„Soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizeaz (…) prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”
În 2014 au existat alte două decizii similare, prin care CCR a respins plângeri care vizau același argument, legat de încălcarea vieții private.
Decizia 309/2014
„În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată prin publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor”
„Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează (…) prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”
Decizia 495/2014
„Dreptul la respectarea vieţii private poate face obiectul unor restricţii dacă sunt prevăzute de lege şi dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora” ”Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale”.
Augustin Zegrean, surprins de secretizarea declarațiilor de avere
Augustin Zegrean a fost judecător al Curții Constituționale în perioada 2007 – 2016, numit la propunerea președintelui Traian Băsescu. Începând cu anul 2010 și până la finalul mandatului a îndeplinit funcția de președinte al CCR.
Acesta s-a arătat nedumerit că actuala Curte Constituțională a decis abia în acest moment că prevederile privind transparentizarea declarațiilor de avere încalcă dreptul la viață privată. Fostul magistrat constituțional a declarat că nu știe ce a stat la baza acestei decizii. Pe de altă parte, el s-a întrebat dacă politicienii chiar vor dori să modifice legea pentru a găsi o rezolvare la această situație.
„Pe mine nu mă mai impresionează nimic, am văzut tot felul de decizii în ultima vreme. Nu înțeleg de ce au dat-o acum pentru că legea aceasta a fost contestată la Curte de foarte multe ori, chiar și sub acest aspect, și Curtea nu a procedat niciodată la modificare”, a spus Augustin Zegrean într-o intervenție la Antena3.
Fostul președinte al CCR a subliniat că Parlamentul va trebui să pună în acord legea referitoare la declarațiile de avere cu decizia Curții Constituționale. El a precizat că parlamentul are la dispoziție un termen de 45 de zile pentru a opera modificările cerute prin decizia CCR. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, legea nu se va mai aplica, iar declarațiile de avere vor fi secretizate.
„Nu știu ce i-a determinat, cert e că nu e atât de gravă situația pentru că după Constituție, după legea CCR, această decizie e suspendată după 45 de zile, dar înțeleg că Parlamentul va trebui să pună în acord legea cu decizia CCR și lucrurile vor merge mai departe. Eu sunt curios dacă politicienii o vor modifica, adică să o pună în acord cu decizia Curții. Peste 45 de zile, legea e pusă deoparte și nu se aplică și intră declarațiile de avere la secret”, a mai declarat Augustin Zegrean.
Tudorel Toader despre decizia CCR: Se pune întrebarea de ce înainte Curtea a respins astfel de excepţii şi acum spune că prevederile legale sunt neconstituţionale
Fostul judecător constituţional Tudorel Toader afirmă, în legătură cu decizia CCR privind declaraţiile de avere, că se pune întrebarea de ce înainte Curtea a respins astfel de excepţii şi acum spune că prevederile legale sunt neconstituţionale, adăugând că este „profund discutabil” faptul că au trecut şase ani de la momentul ridicării excepţiei, „mult mult de tot”.
„Trebuie să vedem temeiurile, pentru că e posibil ca o excepţie să fie respinsă o dată, să fie admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără să fie vorba că judecătorii s-au răzgândit”, a precizat Toader.
„Până la revizuirea Constituţiei, trebuie să respectăm decizia Curţii Constituţionale. Subiectul e însă altul. Se pune întrebarea de ce în precendent Curtea a respins astfel de excepţii şi acum spune că prevederile legale sunt neconstituţionale, Eu nu ştiu care este temeiul din Constituţie pentru care Curtea a declarat cele două articole neconstituţionale. Trebuie să vedem temeiurile, pentru că e posibil ca o excepţie să fie respinsă o dată, să fie admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără să fie vorba de faptul că judecătorii s-au răzgândit”, a declarat Tudorel Toader, într-o intervenţie telefonică la Digi 24.
Fostul judecător al CCR consideră însă „profund discutabil”, faptul că au trecut şase ani de la momentul ridicării excepţiei, în 2019, care a fost înaintată Curţii Constituţionale.
„Deci de şase ani, mult, mult de tot, până la rezolvare… Dacă eram în penal şi era un inculpat, până acum îşi primea şi pedeapsa. (…) Nu rezonează cu statul de drept. E greu de spus de ce a venit atât de târziu această decizie. De regulă, Curtea are o anumită celeritate şi soluţionează sesizările în ordine cronologică, cu excepţia situaţiei în care le conexează. De data aceasta, sigur, e o coincidenţă stranie, înainte de final de mandat, nu trebuie să mai declarăm, nu trebuie să mai afişăm public, soţii, copii, etc”, a afirmat Toader.
Fostul judecător constituţional a subliniat că decizia CCR se aplică pe viitor şi că, de la publicarea în Monitorul Oficial, devine obligatorie, definitivă.
„Pe viitor, nimic nu împiedică Agenţia Naţională de Integritate, nici procurorul să verifice aceste declaraţii de avere, că au acces la ele, şi să vadă ce se întâmplă cu respectivele bunuri. Nimic nu împiedică procurorul să observe că soţia unui demnitar, indiferent cum îl cheamă, are cam multe terenuri, case, bani şi aşa mai departe. Că au acces la conturi bancare, la OCPI, la tot. Şi atunci nu trebuie neapărat să stea declaraţia publică pentru ca procurorul să poată verifica de unde are X atâtea case. A nu se înţelege că nu sunt adeptul transparenţei. Eu am depus întotdeauna declaraţiile, n-am avut şi n-am nicio problemă”, a punctat Tudorel Toader.
Acesta a spus că, pe de altă parte, lupta împotriva coruptiei „nu se duce cu declaraţia de avere”, ci se duce „cu legea, cu fermitatea legii, cu severitatea pedepsei, cu promptitudinea”. Întrebat dacă se poate face o modificare a legii în Parlament, Tudorel Toader a răspuns că chiar „trebuie modificată legea, dar în acord cu decizia CCR”.
