De unde provine numele celor mai cunoscute cartiere din București. Povești de mult uitate, dar păstrate, din Capitală
București, cel mai mare oraș din România, are în spate o poveste veche de secole. Mai mult, fiecare zonă a Capitalei ascunde în spate o istorie sau un nume care a ajuns să fie păstrat și astăzi în numele cartierului.
Aceste denumiri dezvăluie de multe ori detalii despre istoria, cultura și activitățile care au avut loc în aceste zone în trecutul îndepărtat. Astăzi exploră, aceste aceste nume care reflectă evoluția și identitatea diverselor cartiere bucureștene.
Până și astăzi, fiecare cartier al Capitalei are o etichetă sau un detaliu care îl face special și care îl diferențiază de restul orașului. De exemplu, în Cotroceni avem Administrația Prezidențială, acolo unde își petrece timpul și își desfășoară activitatea președintele României, Drumul Taberei este zona cu cel mai nou metrou, în Sălăjan au făcut istorie trupa de hip-hop La Familia, la Dristor a apărut shaorma în București și așa mai departe. Totuși, poveștile lor sunt mai vechie decât conotațiile date în ultimii zeci de ani.
Cum s-a născut celor mai cunoscute cartiere din București
„Constanţa istorică a unui personaj local rămas în memoria oamenilor, cum a fost cazul Manu Cavafu, Alexe, Boteanu, Pitar Moş, Mântuleasa. Aceste personaje au ctitorit biserici şi din acest motiv numele lor a fost transferat asupra cartierului. Asta pentru că biserica juca şi rolul unui centru administrativ, parohia semnificând şi centrul administrativ al cartierului deoarece preotul ţinea listele cu numele capilor de familie care plăteau taxe şi impozite prin biserică“, a explicat, acum câțiva ani, istoricul Adrian Majuru, vorbind despre numele unor locuri din Capitală pentru Adevărul.
Cotroceniul, cartier cu case frumoase şi locul unde locuieşte preşedintele, i se trage numele de la verbul „a cotroci“ care însemna „a cotrobăi“ sau „a scormoni“. De asemenea, alții spun că denumirea se pare că provine de la cuvântul turcesc „kucuk citer”, însemnând „mica seceră”. În perioada otomană, această zonă era utilizată pentru recoltarea fânului și a altor plante.
În acelaşi timp, Ferentariul îşi trage numele de la husarii contelui Bercseny, care se retrăsese la sud de Bucureşti. Pe locul unde acum se întind case părăginite de-a lungul străzilor cu oameni fără căpătâi s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul. Este doar o teorie pe care istoricii o resping. Aceştia consideră artera Ferentari ca fiind drumul de acces către Dunăre prin Bucureşti al exilaţilor „curuţi“, trupe răsculate sub comanda principelui ardelean Francisc Rákóczi II, care s-au opus stăpânirii austriece la începutul secolului al XVIII-lea. Conducătorul lor din exil ar fi fost Ferencs, de aici şi Ferentari, dar şi aceasta este o teorie.
Numele cartierului Lipscani provine de la negustorii și meseriașii lipșani (germani) care și-au stabilit atelierele și magazinele în zonă în secolele XV-XVIII. Lipscani a fost în centrul vieții comerciale și meșteșugărești din București.
De asemenea, Dorobanți derivă de la „dorobanți”, soldați de elită în armata română medievală, responsabili cu protejarea domeniului regal. Zona a fost destinată inițial pentru acești soldați și familiile lor.
Pentru Grivița, numele cartierului se spune că provine de la termenul turcesc „grev” (prizonier de război). În secolul al XIX-lea, în această zonă se afla un lagăr de prizonieri de război, iar numele s-a păstrat în denumirea cartierului.
Floreasca vine de la familia Floreasca, care a deținut moșii în această zonă. Terenurile au fost parcelate și urbanizate în timp, formând cartierul Floreasca.
Pentru Obor este simplu, numele indică un târg sau o piață. În trecut, în zona cartierului Obor, existau piețe și târguri importante pentru comerțul local.
La Rahova numele se spune că vine de la cuvântul turcesc „rah”, care înseamnă „fericit” sau „bogat”. O altă posibilitate ar fi o legătură cu denumirea unui personaj turcesc din perioada medievală.
Numele de Vitan provine din cuvântul slav „vitani”, care înseamnă „călăreți” sau „războinici”. Această denumire poate reflecta prezența cavalerilor sau a unor comunități militarizate în această zonă în trecut.
Titan este un cartier mai nou, acest nume este asociat cu titani, ființe mitologice din mitologia greacă. În contextul Bucureștiului, numele a fost ales în perioada comunistă pentru a sugera forța și măreția. Cartierul Titan a fost dezvoltat în mare parte în perioada comunistă, iar denumirea reflectă aspirațiile grandioase ale acelor vremuri.
Șelărești (Sălăjan) derivă de la termenul „șelar”, care se referea inițial la meșteșugarii specializați în confecționarea de șei și harnașamente pentru cai. Este posibil ca această meserie să fi fost practicată în zonă în trecut.
Numele cartierului Militari indică o legătură cu activitățile militare. În timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost construită o cazarmă în această zonă pentru a adăposti armata. Astfel, denumirea „Militari” are o origine direct legată de prezența militară în trecut.
La Colentina numele cartierului provine de la Mănăstirea Colentina, înființată în secolul al XIV-lea pe malul râului Colentina. „Colentina” ar putea proveni de la numele personal al ctitorului sau de la cuvântul slav „koleno”, care înseamnă „genunchi” sau „cot”.
Cartierul Crângași din București își trage numele de la cuvântul „crâng”, care înseamnă o pădure de mesteceni. În trecut, această zonă era acoperită de păduri de mesteceni. Denumirea sugerează o atmosferă rurală și naturală, indicând faptul că inițial Crângașiul era o zonă mai puțin urbanizată și poate găzduia păduri și spații naturale.
Pe măsură ce orașul s-a dezvoltat, Crângași a fost integrat în structura urbană a Bucureștiului. Astăzi, cartierul are o mixtură de locuințe, spații comerciale și industriale, dar denumirea sa amintește de originile sale naturale și de peisajele cu mesteceni care ar fi existat aici în trecut.
