Alianța Dreapta Unită află luni, 18 martie, dacă Partidul Mișcarea Populară (PMP) poate fi reprezentată în Biroul Electoral Central pentru alegerile locale și europarlamentare. Procesul va fi tranșat de un complet de judecată format din trei magistrați de la Curtea Supremă.
Biroul Electoral Central a respins înscrierea ADU pentru alegerile din 9 iunie din cauza situației juridice în care se află PMP. Decizia BEC are la bază datele înscrise în Registrul Partidelor. Registru care statuează că președintele PMP este Cristian Diaconescu și nu Eugen Tomac.
Prin urmare, doar Diaconescu poate semna în numele PMP, cel puțin până la reglarea situației juridice, notează Spotmedia. Pe cale de consecință BEc nu avea cum să ia altă decizie, în pofida acuzațiilor lansate rând pe rând de liderii ADU, mai notează sursa citată.
Înalta Curte va decide în ședința de luni, 18 martie, dacă PMP va avea sau nu reprezenanți în Biroul Electoral Central pentru scrutinul din 9 iunie și pentru alegerile europarlamentare.
Probleme judiciare pentru PMP au început în urmă cu doi ani, când Tomac a convcat un congres în urma căruia a devenit președintele Partidului Mișcarea Populară. Tot atunci a încercat să consemneze modificarea și în Registrul Partidelor. Acțiunea a avut succes pe fond, după care Curtea de Apel a decis rejudecarea procesului, cu termen pe 3 aprilie.

Un an mai târziu, Eugen Tomac convoacă un alt congres și reia demersurile de înregistrate în Registul Partidelor. Fostul președinte PMP contestă decizia. Soluția este dictată de Tribunalul București în 2024. Și Drulă și PMP au considerat-o defnitivă. S-a dovedit că ambii președinți s-au aflat în eroare. În minuta hotărârii nu se precizează că decizia este definitivă.
Instanța a trimis cazul mai departe la Compartimentul partidelor pentru soluționare. Doar că, Diaconescu a atacat cu apel, iar primul termen va fi judecat pe 3 aprilie. Moment până la care, Eugen Tomac nu poate semna în numele Partidului Mișcarea Poplară pentru că nu figurează ca reprezentant al PMP în Registrul Partildelor.

Precedentul în acest caz a fost stabilit în 2019 de „Alianța 2020 USR-PLUS”. La vremea respectivă BEC a respins încrierea Alianței la europarlamentare, deoarece protocolul de înființare al alianței a fost semnat de Dan Barna și Dacian Cioloș. Doar că în acte, președinții celor două partide erau Nicușor Dan și Danes Raluca. Ulterior pentru a ratifica protocolul Nicușor Dan a redevenit membru USR.
De precizat este că Înalta Curte a admis atunci contestația alianței, dar, doar pentru că Nicușor Dan nu a contestat dreptul de reprezentare al lui Barna. Dimpotrivă, a colaborat, or acest lucru nu se aplică cel puțin până în prezent și în cazul celor de la PMP, potrivit Spotmedia.