Istoria reședințelor regale din România: clădirile impresionante unde regii și reginele au locuit, fie permanent, fie temporar, suscită încă atenția publicului.
Reședințele cele mai cunoscute publicului sunt Palatul Peleș, unde s-au și născut regii Carol al doilea și Mihai I, sau Palatul Regal din București, care este considerat centrul puterii monarhice în România.
Castelul Peleș din Sinaia este cel mai cunoscut dintre Palatele Regale. Aici s-a născut Regele Carol al II-lea și – la Pelișor – Regele Mihai. De-altfel, după Carol I, Regele Mihai este suveranul care a trăit cel mai mult la Peleș. Castelul are 160 de camere.

Este străjuit de un turn central, înalt de 66 de metri. A fost primul castel electrificat din Europa.
Ca toate reședințele regale, după 1947, și Peleșul a fost confiscat de comuniști. Castelul a revenit Familiei Regale de-abia în 2007, după un lung proces.
Palatul Regal situat pe Calea Victoriei, care găzduiește pentru Muzeul de Artă Contemporană, încă mai insuflă centrul puterii monarhice în România.

Inițial stolnicul Dinicu Golescu construise o simplă casă, care apoi a devenit locuința domnitorului Al. I Cuza, timp de 7 ani, până a venit Carol I, ne explică Anita Stere, Istoric și lector la Fundația Calea Victoriei:
Căsuța aceea în care ajunge să locuiască Carol în 1966 este construită pe la 1820-1830 de Dinicu Golescu. Urmașii lui Dinicu Golescu o vor vinde statului și ajunge să fie un fel de cancelarie domnească în timpul domnitorilor, Ghica și Știrbei. Pe 10 mai 1866 când Carol ajunge în țară îl întreabă pe generalul Golescu: ce este aici. Acesta îi spune: Palatul. Unde e Palatul? Era o simplă căsuță. Și se apucă să construiască Palatul. Va lucra cu un arhitect francez și va începe construcția în 1882.
După un incendiu devastator în 1926, Ferdinand decide reconstruirea Palatului Regal și cea care se ocupă de restaurare este Regina Maria.
Atât cuplul Ferdinand și Maria, cât și Carol I și Elisabeta au locuit aici. Mihai nu a apucat să petreacă mult timp acolo, Palatul fiind bombardat, în al Doilea Război Mondial.

Este momentul în care îi cere mătușii sale Elisabeta să se mute la Palatul său din zona Parcului Herăstrău.
Palatul Elisabeta e ridicat în anii 1930, dintr-o îmbinare de stiluri: neobrâncovenesc cu ceva influențe maure. Pentru sora mai mică a lui carol al II, Elisabeta.
E Palatul folosit de regele Mihai din 1944-1947, când e obligat să abdige. În perioada comunistă rămâne un spațiu de protocol, este transformat în restaurant, și hotel. În anii 90 e restituit Familiei Regale și până azi rămâne reședința regală din oraș.
În București, mai există însă o reședință regală despre care se știe mai puțin: palatul prințului moștenitor, pe care Mihai l-a primit de la bunicul său Ferdinand.
O clădire care se găsește pe Kiseleff, foarte aproape pe Piațeta Regelui Mihai, de aia, acea statuie a regelui Mihai a fost amplasată acolo, pentru că era un loc drag lui în care a copilărie cu mama sa Elena.
Și să nu uităm de Palatul Cotroceni, care acum este reședință prezidențială, a avut de-a lungul timpului multe destinații. Clădirea a fost inițial o mănăstire, și apoi acolo a locuit cuplul Carol I – Elisabeta.

Mihai I s-a simțit însă acasă la Castelul de la Săvârșin din Arad. Poate si pentru ca spre deosebire de celelalte palate regale, pe acesta l-a cumparat el si nu a fost mostenire de familie.
În 1870, castelul a fost refăcut în actuală formă.Regele Mihai I l-a cumpărat în 1943..iar dupa ce a fost nevoit sa abdice in 1947, domeniul a fost confiscat, iar castelul repartizat Ministerului de Interne. A fost si reşedinţă de vânătoare a Fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, si intr-un final in 2001, castelul de la Savarsin a fost retrocedat Regelui Mihai I.
De atunci, nu trecea iarna fara ca membrii Familiei Regale sa nu petreaca sărbătorile de iarnă aici. In Ajun se deschideau portile Castelului si veneau colindatorii. Dubasii de la Savarsin erau preferatii Regelui. Familia Regală împărțea cadouri de Crăciun celor nevoiași.
Fiind golit de comunisti, Castelul a fost renovat in 2015, de Alteta Sa Margareta, dupa descrierile din jurnalul bunicii sale, Regina Elena, mama lui Mihai.