Misterele Blocului Roșu. Monumentalul Palat Banloc-Goodrich a rămas în memoria bucureștenilor drept „Blocul Roșu” pentru culoarea roșie a fațadei sale, tencuită însă cu gri tern, impersonal, în anii ’80.
Blocul Roșu – Palatul Banloc-Goodrich de pe Calea Victorie, de la numărul 218, a fost ridicat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și este creația arhitectului Octav Doicescu și a inginerului Emil Prager. Era un veritabil templu al antreprenoriatului.
Clădirea cu 8 etaje îi fascina și îi uimea pe bucureșteni, care i-au spus „Blocul Roșu” pentru acum dispăruta culoare a fațadei sale, tencuită cu gri tern, impersonal, în anii ’80.
Clădirea a fost însă afectată de cutremurul din 1977 și a avut parte atunci doar de o consolidare parțială, realizată în grabă.
Tencuiala inițială executată pe bază de ciment și vopsită în culoarea roșie a rezistat circa 50 de ani, înainte de a fi schimbată.
La sfârşitul anilor 1930, cel mai vechi trust producător de anvelope, înfiinţat de dr. Benjamin Franklin Goodrich în 1870, se asociază cu Elisabeta, principesă a României, fostă regină a Greciei şi sora regelui Carol al II-lea, pentru a înfiinţa în România o fabrică de anvelope.
Principesa Elisabeta era fiica cea mai mare a Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. Ea purta numele mătuşii sale, Regina Elisabeta, soţia Regelui Carol I. Principesa Elisabeta s-a căsătorit în 1921 la Bucureşti cu prinţul moştenitor George al Greciei, de care a divorţat în 1935, revenind apoi ca principesă în România.
La întoarcerea în ţară, primeşte din partea fratelui său un palat lângă Herăstrău, cunoscut sub numele de Palatul Elisabeta.
Ulterior, principesa Elisabeta îşi cumpără din renta sa viageră o moşie şi un conac în Banat, lângă localitatea Banloc. Acolo urma să fie ridicată şi fabrica de anvelope, care a fost până la urmă amplasată lângă Floreşti, Prahova. În anul 1948 Principesa Elisabeta este nevoită să părăsească ţara, împreună cu toţi membrii familiei regale.
Intreprinderea Banloc-Goodrich produce neîntrerupt anvelope de calitate în Romania, fiind o şcoală pentru specialiştii români din domeniul anvelopelor. Forţa de muncă iniţială a fost recrutată din rândul muncitorilor Rafinăriei Brazi.
În prezent, anvelopele sunt produse sub marca Michelin. Liniile de producţie BF Goodrich, precum şi dreptul de utilizare a mărcii au fost vândute la nivel mondial companiei Michelin în 1988.
În 1938 Octav Doicescu desenează imobilele pentru birouri, ateliere şi locuinţe pentru muncitori ale companiei Banloc-Goodrich din Floreşti.
Imobilul oferă spre stradă imaginea a trei corpuri, două laterale, cu patru etaje, iar cel din mijloc retras și având șapte etaje. Parterul este compus pe o succesiune de arcade cu arce în plin centru, care imită structura unui portic, închis însă accesului public.
Primul etaj, prin cornișele care îl delimitează și elementele de ancadrament, sugerează un piano nobile. Urmează un grup de trei etaje în care ferestrele sunt grupate conform regulilor clasice (3×3, 5×5). Corpul central subliniază intrarea principală în imobil prin cele trei ancadramente de fereastră de la etajul unu, precum și prin pilaștrii și elementele de modenatură de la etajele șapte și opt.
Imobilul din Calea Victoriei nr. 218 este caracterizat de grija față de atingerea unei funcționalități optime pentru activitățile de birou și îmbunătățirea calității spațiului de lucru, pe baza unei organizări raționale a spațiului și a unei modelări volumetrice clare, punctate de elemente din vocabularul clasic.