O arhitectă româncă a schimbat total imaginea Balcicului. Ideea care a transformat stațiunea de la malul Mării Negre
O arhitectă româncă a schimbat total imaginea Balcicului. Frumoasele vile sunt realizate de o femeie care poartă un nume foarte cunoscut românilor: Henrieta Delavrancea-Gibory, fiica scriitorului Barbu Delavrancea şi sora pianistei Cella Delavrancea.
Stilul Henrietei Delavrancea-Gibory atrage imediat atenţia. Vilele sale au un aer tradiţional, dar modern, fiind construite din materiale specifice locului.
Gândite drept case de vacanţă, strict funcţionale, vilele au acoperiş de olane, streşini late şi ferestre mari, cu o vedere splendidă spre mare.
Pentru a valorifica terenul în pantă, arhitecta a prevăzut în proiect terase şi pergole. Acestea împodobesc vilele albe construite din piatră de Dobrogea ajutată de lemn.
O arhitectă româncă a schimbat total imaginea Balcicului. Primul proiect, încredințat de Regina Maria
Prin sora ei Cella, prietenă a familiei regale, arhitecta ajunge la Balcic, unde Regina Maria îşi construise în 1925 domeniul regal, cunoscut ulterior drept Castelul de la Balcic.
Suverana îi încredinţează tinerei arhitecte construirea unui pavilion de ceai, care astăzi nu mai există.
Urmând gestul reginei, protipendada începuse deja să cumpere proprietăţi în Balcic, mica aşezare de pe Coasta de Argint, litoralul Cadrilaterului aflat la acea vreme în componenţa României.
La Balcic, Henrieta proiectează 22 vile ale unor personalităţi: Vila poetului Ion Pillat, Vila Lupoaicei, Vila generalul Rasoviceanu, Casa Ghiul Serai, Casa Constantiniu, Casa Iunian, Casa ministrului de Finanţe Cancicov, Casa Cuţescu-Storck, Casa Eliza Brătianu, Casa Moşescu (a primarului Cctavian Moşescu, căsătorit cu bulgăroaica Penca, a căror fiică fusese botezată Balcica), alături de construcţia Pavilionului de ceai şi renovarea Pavilionului grănicerilor (foto jos) de la Palatul Regal.
Accentul, pus pe terase
„Încăperile sunt simple şi compacte, cu vitraje de mari dimensiuni ce realizează legătura spațiului exterior cu cel interior, terase succesive cu pergole, streșini late, consolele etajelor și învelitoarea în olane cu pantă redusă.
Accentul la vilele Henrietei de la Balcic era pus pe terase, pe comunicarea cu exteriorul. Toată arhitectura este îmbrăcată în culoarea albă.
Regina Maria apreciază casele pe care Henrieta le proiecta și executa deja la Balcic, în ciuda câtorva opinii divergente între arhitectă și primarul localității, George Fotino.
De-abia în 1936, odată cu Casa de ceai, este fermecată de spațiile imaginate de către Henrietta Delavrancea“, descrie arhitecta Raluca Zaharia, unul dintre specialiştii care au contribuit la albumul „Dobrogea culturală“, editat de Asociaţia Arche în 2017.
Către finele vieţii, arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory avea să istorisească:
„Geamiile, potecuţele de piatră prăfuite, pieţele cu fântâni, casele revărsate, prispe cu cerdacuri din lemn, drumurile în scări ale Balcicului s-au dovedit a fi un loc fascinant pentru arta şi arhitectura românească. Casele mele, pe care le vedeţi aici în poze, au iz românesc, dar sunt totodată moderne ca aspect şi funcţie, migălos aprofundate, care i-au făcut fericiţi pe clienţii mei”.
