PSD și AUR s-au unit împotriva lui Bolojan. Formațiunile au semnat o scrisoare către premier în care îi cer demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați în educație și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă.
Ei mai afirmă că, deși înțeleg, recunosc și susțin necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, consideră că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung.
Scrisoarea este semnată de Natalia Intotero, fost ministru al Culturii, Cornel-Cristian Resmeliță și Toma Ilie, de la PSD și de parlamentarii AUR Tiberiu Barstan și Vasilică Potecă.
În scrisoarea deschisă transmisă premierului Ilie Bolojan, parlamentarii semnatari arată că, la solicitarea sindicatelor din învățământul preuniversitar, CNSLR Frăția, Instituția Prefectului – Județul Hunedoara a convocat reprezentanții Senatului și ai Camerei Deputaților aleși în județul Hunedoara.
”În urma întâlnirii cu reprezentanții Sindicatului Învățământului Preuniversitar din județul Hunedoara, care a avut loc vineri, 11 iulie 2025, la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara, și a analizei impactului măsurilor recent asumate de Guvernul României, vă adresăm această scrisoare deschisă, prin care facem apel la înțelepciune, echilibru și solidaritate națională în fața deciziilor care privesc viitorul educației.
Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, arată scrisoarea.
Parlamentarii mai spun despre comasările de clase și creșterea numărului de elevi pe clasă că ”vor genera efecte imediate cu impact negativ, atât asupra calității educației, cât și asupra accesului echitabil la aceasta”.
”Această măsură va genera pe termen mediu închiderea școlilor din mediul rural și creșterea abandonului școlar.
Prin reducerea burselor, riscul creșterii abandonului școlar este iminent, iar limitarea acestora la procentul de 15% dezavantajează elevii performanți. De asemenea, pentru numeroși elevi aflați în situații vulnerabile, bursele sociale reprezintă singurul sprijin care le permite să își continue studiile”, menționează semnatarii.
Parlamentarii mai atrag atenția că stoparea/înghețarea investițiilor. Infrastructura școlară – mai ales cea din mediul rural, dotările tehnice și laboratoarele au nevoie de finanțare constantă pentru a nu rămâne în urmă.
Ei mai arată că, pentru anul 2025, bugetul alocat Ministerului Educației reprezintă aproximativ 3,4% din PIB și, cu toate acestea, tocmai în acest sector esențial se preconizează aplicarea unora dintre cele mai restrictive măsuri bugetare, măsuri care riscă să afecteze negativ atât funcționarea școlilor, cât și accesul echitabil la educație.
”Măsurile derulate până în prezent indică pași semnificativi spre modernizarea sistemului educațional românesc cu accent pe digitalizare, îmbunătățirea infrastructurii, pregătirea corpului didactic și incluziune pentru grupuri vulnerabile.
Procesul de elaborare a noilor legi ale educației a fost rezultatul unor consultări extinse desfășurate pe parcursul a doi ani (2021–2023), la care au participat cadre didactice, elevi, părinți, reprezentanți ai autorităților locale și ai consiliilor județene, ai mediului de afaceri, precum și alte părți implicate direct în viața școlii”, afirmă parlamentarii în scrisoarea către premierul Bolojan.
Ei mai spun că, după adoptarea Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii Învățământului Superior nr. 199/2023, au fost demarate investiții serioase în domeniu.
”Încă de atunci a fost evident că marile rezultate se vor vedea în 12–15 ani, odată cu absolvirea primelor generații care studiază în condițiile noilor legi.
Cu toate acestea, avem deja și rezultate concrete ale noilor legi și ale investițiilor din sistemul de educație: A crescut promovabilitatea la examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat); Programele naționale destinate reducerii abandonului școlar, precum și acordarea burselor, au demonstrat un impact pozitiv asupra accesului la educație și a echității, contribuind la scăderea abandonului școlar și la îmbunătățirea performanțelor școlare;