Scenariile vehiculate în presă potrivit cărora Legea Pensiilor, aprobată de altfel de Parlament, ar pune în pericol climatul economic al României pe termen lung s-ar putea adeveri. Analiștii Fitch trag din nou un semnal de alarmă precizând că legea subminează sustenabilitatea sistemului public de pensii.
Deși, Legea pensiilor urmărește eliminarea inechităților, agenția Fitch evidențiază faptul că începând cu septembrie 2024, circa 3 milioane de pensii vor crește în medie cu 22%. În forma actuală, legea pensiilor poate submina sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii.
Impactul fiscal pe termen scurt este nesemnificativ și asta pentru că procesul de recalculare s-ar finaliza abia la finalul anului viitor. Astfel, începând din 2025 este foarte probabil că impactul fiscal să crească semnificativ. Concret, costul ar putea crește până la 2,8% din PIB la care se adăugă un decalaj fiscal de 6,1% din PIB, în cazul în care nu se vor impune măsuri de compensare.
Dar chiar și în aceste condiții, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu este de părere că legea este „stabilă și sustenabilă”. Social-democrații mizează pe reducere evaziunii fiscale, măsură fiscală care ar reduce cu 10% gaura bugetară. Un alt capitol la care România eșuează lamentabil este puterea de colectare a TVA-ului, în acest sens deficitul de colectare este de 7 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
„O mai bună colectare, o mai mică evaziune fiscală şi înțelepciune între noi, cei care lucrăm împreună în Guvern, sunt elementele care ne vor duce la respectarea drepturilor românilor pentru care au muncit o viaţă“.
Cristian Păun, profesor de economie a explicat pentru publicația Adevărul că bugetul de stat nu poate susține creșterea pensiilor cu procentul stabili de Coaliție, fără ca guvernanții să nu aplice noi măsuri fiscale, printre care și majorarea TVA-ului. În cazul în care Ministerul Finanțelor nu găsește surse financiare, creșterea pensiilor va rămâne doar la stadiul de promisiune.
„Nu sunt găsiți banii, nu se plătesc pensiile. A mai fost această situație în care se votează o lege a pensiilor și se votează în general legi fără să existe bani pentru ele. Și, fără o fundamentare corectă a legii și fără o sursă de finanțare clară, nu facem altceva decât să promitem oamenilor niște lucruri pentru care nu avem bani, ceea ce înseamnă că ne batem joc de ei, vânzându-le niște iluzii și, pentru că facem lucrurile astea și le forțăm permanent, punem România într-o situație foarte riscantă, pentru că România, în momentul de față, depinde foarte mult de credibilitatea pe care o are în fața creditorilor săi internaționali“, a afirmat specialistul.
Economistul a subliniat faptul că sistemul public de pensii este afectat de scăderea natalității și de accentuarea fenomenului migraționist. Un alt aspect pe care Păun l-a punctat constă în faptul că Guvernul nu trebuie să depășească limitele negociate cu UE, în caz contrat statul ar urma să fie destabilizat.
„În momentul în care tu vii și faci astfel de cheltuieli fără să ții cont că dai peste cap stabilitatea macro-economică, stabilitatea financiară a României, tu practic arăți că nu te interesează acordul din care România face parte, cel mai important fiind cel cu Uniunea Europeană, care spune clar că nu ar trebui să depășim 3% din PIB pentru că sunt niște consecințe economice, reprezintă datorie în plus, reprezintă inflație, reprezintă dobândă în plus.
Nu ar trebui să depășim pentru că ne destabilizează. Arătăm că nu ne pasă de stabilitatea macro-economică a României, de aceste acorduri, de creditorii internaționali. Pentru noi, important este să promitem niște lucruri care nu se vor întâmpla sau care este foarte puțin probabil să se întâmple. Sumele sunt impresionante“, a mai afirmat profesorul.
Banii pentru creștere pensiilor începând cu 2024 vor proveni de la bugetul asigurărilor sociale. Totodată, guvernanții au dat asigurări că nu vor crește contribuțiile salariaților. Mai mult, legea pensiilor nu va fi modificată pentru următorul ciclu electoral.
Pe lista promisiunilor se regăsesc două creșteri, o creștere de 13,8% de la 1 ianuarie 2024, după care din septembrie 2024, pensiile ar urma să fie recalculate. Impactul bugetar din ianuarie ar fi de 0,6% din PIB.
„Este foarte important ca românii să știe că avem un mecanism de înfrânare în actualul proiect de lege. Mecanismul de înfrânare este tocmai partea acestei componente legate de sustenabilitate și avem partea acestui mecanism și o regulă care cumva își propune să limiteze creșterile ad-hoc de pensii. Cu alte cuvinte, dacă am ieșit din parametri pe care noi i-am statuat prin actualul proiect de lege, atunci o condiție impusă de Comisia Europeană este aceea că venim cu un mecanism care ar presupune să crească și contribuțiile la bugetul asigurări sociale de stat.
Nu este cazul. Timp de 5 ani, de asemenea, prin angajamentul luat prin PNRR, nu putem să umblăm la lege, iar orice Guvern ar veni, eu zic că trebuie să fie responsabil și de fiecare dată să evalueze exact dacă este cazul sau nu să umble la parametri”, a explicat Simona-Bucura Oprescu pentru România TV.