Istoria rețelei de termoficare a Bucureștiului. An de an, mii de bucureștenii riscă să rămână fără apă caldă și căldură din cauza multiplelor avarii nerezolvate de la rețeaua de termoficare.
Rețeaua de termoficare din București se întinde pe 4.000 de km: 1.000 de km rețea primară și 3.000 de km reţea secundară.
În Capitală există și peste 1.000 de puncte și module termice. Toate cu o vechime de aproape un secol.
În anul 1959, Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a alcătuit un plan pentru încălzire sistematizată a Bucureştiului, cu scopul de a furniza apă caldă și căldură în locuințe și în instituțiile publice.
Lucrările la rețeaua de termoficare au început cu modernizarea centralei Grozăvești (construită în 1889 și cunoscută sub numele de Uzina hidraulico-electrică Grozăveşti).
CET Grozăvești a fost înființată în anul 1912, fiind una dintre primele de acest tip din țară.
Incepand din 1902, uzina electrica numită Grozăvesti va produce energia electrica necesara pompelor de apa de la Bragadiru, luminatului public si pentru abonati.
Barbu Delavrancea, pe atunci primar al Capitalei, i-a propus inginerului Dimitrie Leonida (1883-1965) să execute un proiect de modernizare a uzinei Grozavesti, care se va realiza între 1910-1912, prin construirea unor cladiri corespunzatoare si instalarea a doua turbine cu abur AEG, avand fiecare o putere de 1000 kW.
Astfel, uzina Grozavesti a devenit cea mai mare uzina termoelectrica din tara. Puterea instalata a uzinei Grozavesti s-a dezvoltat continuu, pentru a face fata cererii crescande de energie a bucurestenilor.
Ulterior, în 1964 s-au construit CET Titan și CET Bucureşti Sud. În 1972 s-a construit CET Bucureşti Vest și CET Progresul în 1987.
După căderea regimului comunist, în anii ‘90, Consiliul General al Capitalei a înființat Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET), o companie care avea ca scop transportul, producerea, distribuția și furnizarea de energie termică în București.
Ulterior, s-a decis ca producția de energie termică să fie asigurată de compania Electrocentrale București (ELCEN), deținută de Ministerul Energiei, iar distribuția să rămână în sarcina RADET.
Din cauza imposibilității de plată a unei datorii de aproximativ 3,83 miliarde de lei, pe care o avea către compania ELEN, pe 11 noiembrie 2019, Magistrații Curții de Apel București au decis intrarea în faliment a companiei RADET. Iar din cauza neplății, la rândul ei, ELCEN a întrat în insolvență.
Pe 1 decembrie 2019, compania Termoenergetica București S.A a cumpărat firma RADET și a devenit astfel, principalul furnizor de apă caldă și încălzire în sistem centralizat.
Compania Termoenergetica furnizează apă caldă și căldură pentru 8.091 de blocuri de locuinţe, pentru 74 de cămine şi 313 imobile/case.
Din totalul energiei termice furnizate de companie, 92,21% reprezintă consumul populației. Iar, în ceea ce privește utilizatorii non-casnici, Termogenetica furnizează energie termică pentru 515 instituții publice, 3.820 de agenți economici și 10 sere, însumând un consum de 7,79%, potrivit news.ro.