Marea grevă care a tulburat regimul Ceaușescu. Dictatorul și-a întrerupt vacanța la Neptun și s-a dus cu elicopterul la protestatari
Marea grevă care a tulburat regimul Ceaușescu. Pe 1 august s-au împlinit 47 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului din 1977, cea mai amplă mişcare de protest din timpul regimului comunist înainte de Revoluția din 1989.
Autoritățile s-au temut atunci că protestele miilor de mineri din Valea Jiului vor degenera, iar exemplul lor va fi urmat și de muncitorii altor mari întreprinderi din România.
Marea grevă care a tulburat regimul Ceaușescu. Dictatorul, convocat din vacanță
Greva minerilor a început în 1 august, în Lupeni (video), un oraş care avea atunci 30.000 de locuitori, mulți dintre ei fiind angajați în mina de cărbune Lupeni și în uzinele din vecinătatea ei.
Atunci, câteva sute de muncitori s-au adunat în faţa intrării principale a minei, pentru a protesta. S-au îndreptat apoi spre piaţa din centrul oraşului, unde în scurt timp numărul lor oamenilor a ajuns la câteva mii.
Protestul s-a extins și în celelalte orașe din Valea Jiului.
Fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu și-a întrerupt atunci vacanța de pe litoralul Mării Negre și s-a deplasat cu un elicopter în Petroșani, în încercarea de a-i calma pe mineri.
În 3 august 1977, minerii au fost convinși să se întoarcă la lucru, cu promisiunea că problemele pe care le reclamau vor fi rezolvate.
40.000 de mineri în Valea Jiului
În Valea Jiului anilor ‘70, peste 40.000 de oameni munceau în minerit, una din cele mai riscante meserii din România acelor vremuri, iar oamenii erau nemulțumiți de condițiile de lucru și de faptul că Guvernul a anunțat schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani și mărirea programului de lucru de la 6 la 8 ore.
Pentru o scurtă perioadă, acțiunile regimului i-au făcut pe mineri să creadă că au obținut ceea ce își doreau în urma protestelor.
Valea Jiului, păzită de miliție
După Greva din 1977, al cărui epicentru a fost orașul Lupeni, mulţi mineri au fost alungați din Valea Jiului, iar veniturile mărite la care sperau cei rămași au fost tăiate, oamenii fiind penalizați pentru neîndeplinirea sarcinilor de producție nerealiste, impuse de conducerea minelor de cărbune.
„Valea Jiului a fost inundată de bunuri de consum, doar în preajma vizitei lui Nicolae Ceauşescu, însă apoi magazinele s-au golit, iar bunăstarea a dispărut, lăsând în urma ei doar prezenţa forţelor de ordine şi ale Poliţiei şi teama localnicilor”, informau oficialii Departamentului de Stat al SUA, într-un raport publicat pe wikileaks.org.
În următoarele luni, peste 2.000 de militari și încă 2.000 de ofițeri de miliție au fost detașați în Valea Jiului, pentru a fi folosiți ca forțe de intimidare în cazul altor proteste. Numeroși angajați și colaboratori la Securitate au fost și ei infiltrați printre mineri, atât în secțiile din subteran cât şi la suprafaţă, arătau informările Departamentului de Stat al SUA.
Nicolae Ceaușescu, miner de onoare în Valea Jiului
Situația din Valea Jiului rămăsese, însă instabilă, chiar dacă teama oamenilor i-a făcut să nu mai recurgă la proteste, arăta jurnalistul american David Andelman, unul dintre puținii reporteri occidentali care au ajuns în Valea Jiului, în anul 1977.
„Pentru două săptămâni, situaţia noastră s-a îmbunătăţit. Am primit alimente mai multe şi mai bune, haine. O nouă lege a pensiilor a fost publicată în scurt timp, formal. Dar în două săptămâni totul s-a încheiat. Apoi au venit trupele”, povestea un miner, citat de jurnalistul David Andelman, în ediția din 21 noiembrie 1977, din The New York Times
La începutul lunii noiembrie 1977, Nicolae Ceauşescu a revenit în Valea Jiului, împreună cu soţia sa şi cu alţi lideri comunişti români, într-o vizită menită să dea impresia că tulburările din regiunea minieră erau sub control.
Președintele comunist a primit atunci titlul de „miner de onoare al Văii Jiului”, iar presa s-a străduit să îi confere o imagine de om providențial, iubit de mineri.
