Miniștrii NATO se gândesc la un fond militar de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina pe 5 ani, de teama realegerii lui Trump

Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc miercuri pentru a discuta despre cum să plaseze sprijinul militar pentru Ucraina pe termen lung, inclusiv o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pe cinci ani și un plan văzut ca o modalitate de a „proteja împotriva lui Trump” ajutorul pentru Kiev, scrie Reuters.

Propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, ar conferi alianței occidentale un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei, spun diplomații.

Miniștrii NATO se gândesc la un fond militar de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina pe 5 ani, de teama realegerii lui Trump

Planurile vor fi discutate în timpul unei reuniuni de două zile la Bruxelles, care va sărbători cea de-a 75-a aniversare a fondării Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și va pregăti un summit al liderilor alianței care va avea loc la Washington în luna iulie.

Întâlnirea va oferi o perspectivă asupra măsurii în care aliații europeni ai Ucrainei sunt dispuși să meargă pentru a sprijini efortul de război al Kievului, în condițiile în care un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 60 de miliarde de dolari rămâne blocat în Congresul american.

Conform planurilor, NATO ar urma să preia o parte din activitatea de coordonare de la o coaliție ad-hoc condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein – o mișcare menită în parte să se protejeze împotriva oricărei reduceri a sprijinului american dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, au declarat diplomații.

Până acum, NATO ca organizație s-a concentrat pe ajutorul neletal pentru Ucraina, de teamă că un rol mai direct ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Rusia. Membrii săi au furnizat miliarde de dolari în arme pe bază bilaterală.

Diplomații au declarat că există o opinie tot mai răspândită în cadrul NATO potrivit căreia a sosit momentul să se pună ajutorul militar acordat Ucrainei pe o bază mai sustenabilă, iar NATO este cea mai bine plasată pentru a face acest lucru.

Amenințările lui Putin

Unii au spus că amenințările președintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora va considera că diverse măsuri luate de aliații NATO ca fiind escalatorii – cum ar fi furnizarea de tancuri și alte sisteme avansate de armament – nu au dus la represalii împotriva acestora.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care va participa la reuniunea de la Bruxelles, a declarat marți, la Paris, că NATO analizează măsuri care ar putea servi drept „puntea necesară” pentru ca Ucraina să devină membră a alianței.

NATO a declarat că Ucraina nu poate adera cât timp se află în război cu Rusia, dar că va deveni membru la un moment dat. NATO a refuzat să comenteze în detaliu propunerile lui Stoltenberg, dar un oficial NATO a declarat că miniștrii vor „discuta cea mai bună modalitate de a organiza sprijinul NATO pentru Ucraina, pentru a-l face mai puternic, mai previzibil și mai durabil”.

„Nu vor fi luate decizii finale la reuniunile ministeriale din aprilie, iar discuțiile vor continua pe măsură ce ne apropiem de summitul de la Washington din iulie”, a declarat oficialul, refuzând să fie numit.

Discuțiile se află într-un stadiu incipient

Diplomații au avertizat că discuțiile privind propunerea se află într-un stadiu incipient și nu este clar dacă cifra de 100 de miliarde de euro va fi acceptată sau cum va fi finanțată. Deciziile NATO necesită un consens între cei 32 de membri ai alianței.

„Merge într-un fel să protejeze în cazul lui Trump. Dar este imposibil să creezi ceva rezistent la Trump”, a spus un alt diplomat despre planul de a transfera activitatea către NATO de la grupul Ramstein, numit după o bază aeriană americană unde se întâlnește adesea, dar cunoscut oficial ca Grupul de contact pentru apărare din Ucraina.

„Un fond de 100 de miliarde pare foarte optimist”, a adăugat diplomatul.

Întâlnirea are loc în contextul în care NATO caută un nou lider care să îi succeadă lui Stoltenberg, care este în funcție de aproape 10 ani.

Premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post – inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei -, potrivit diplomaților.
Dar el se confruntă cu opoziția Ungariei – care se opune criticilor sale la adresa guvernului premierului Viktor Orban – și cu o provocare târzie din partea președintelui român Klaus Iohannis.

Unii diplomați au sperat să aleagă succesorul lui Stoltenberg la reuniunea de la Bruxelles, dar au declarat că acum va fi nevoie de mai mult timp. Cu toate acestea, mai mulți și-au exprimat încrederea că Rutte va fi numit în cele din urmă.