Povestea Planșeului din Piața Unirii: a fost conceput ca „o esplanadă monumentală”. Regele Carol II a fost la inaugurare
Povestea Planșeului din Piața Unirii. Planșeul este mai exact un pod peste Dâmbovița. Acesta are o lățime de 32 de metri și o lungime de 360 de metri, acoperind pasajul pietonal și stațiile de metrou Unirii 1 și 2.
Întregul proiect a fost început de primarul Demetru Ion Dobrescu, însă a fost finalizat în timpul succesorului său, Alexandru Gh. Donescu.
Povestea Planșeului din Piața Unirii. Ce rol avea „Esplanada Dâmboviței”
Pe15 octombrie s-au împlinit 89 de ani de când planșeul a fost dat în folosință. Demetru Ion Dobrescu a fost cel care a dorit ca râul să fie acoperit, construindu-se „Esplanada Dâmboviței”.
” Lucrările de realizare a planșeului au fost demarate în luna decembrie a anului 1934 și aveau drept scop decongestionarea traficului și „ridicarea valorii urbanistice”.
Acesta a mai suferit modificări în zona de aval, în anii 1983-1987, fiind demolat și refăcut, în contextul lucrărilor de construcție a Magistralei II de metrou.
„Am scos un oraș nou dintr-un gunoi străvechi. (..). Dar speranța orașului nostru este în Dâmbovița și se va realiza prin acoperirea albiei sale. Vom realiza o esplanadă monumentală, pe care n-o vor putea avea multe orașe din lume. Ea va aerisi orașul, va ridica valoarea urbanistică și va ușura imens circulația capitalei noastre”, a notat edilul Demetru Ion Dobrescu în lucrarea intitulată „Cum vor fi Bucureștii în viitor”.
Prevăzut să reziste la trafic greu
Construirea planșeului de beton a început în decembrie 1934 și urmărea descongestionarea traficului în zona Halelelor Centrale (loc important de aprovizionare cu legume si carne), prin realizarea unor noi linii de tramvai și benzi pentru autovehicule. Pe Dâmbovița au fost amplasate 4 linii de tramvai, 10 metri de trotuar, 2 refugii și 24 metri de carosabil. Planșeul era prevăzut să reziste la trafic de vehicule grele și vagoane de tramvai. Au fost înfipți 1200 de stâlpi de stejar și 450 de stâlpi de beton armat pentru a susține placa.
S-au folosit “1 milion 100 de mii kg de lemnărie diferită, 2.270.00 0 kg ciment, 1.000.000 kg de fier, 16.000.000 kg pietriș, piatră și nisip, 6.000.000 kg pavele”, “Acoperirea Dâmboviței”, Ilustrațiunea Română, 2 mai, 1935, apud Andreea Apostu, viabucuresti.ro.
“Lucrarea monumentală a fost calculată să poată suporta șiruri de camioane de 13 tone, compresoare de 23 de tone, tramvaie de 23 de tone pe o osie și aglomerații de oameni pe toate spațiile libere cu 500 kg pe fiecare mp”, Realitatea Ilustrată, nr. 427, martie, 1935.
La inaugurarea planșeului a fost prezent și regele Carol al II-lea.
