Proiect în Parlamentul României. Sancțiuni financiare pentru partidele care nu respectă cotele de gen

Două deputate au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă prin care cer partidelor politice să promoveze femeile pe poziți eligibile la alegeri, în caz contrar entitățile politice pot rămâne fără o bună parte din suma alocată de stat formațiunilor politice.

Concret, cele două demnitare propun ca cel puțin trei din zece parlamentari, respectiv aleși locali să fie femei. Inițiatoarele apreciază că introducerea unor cote de gen la întocmirea listelor este beneficiă, insuficientă însă.

Propunere în Parlamentul României: Promovarea femeilor în politică

Laura Vicol (PSD) și Cristina Trăilă (PNL) sunt autoarele propunerii legislative care ar urma să modifice respectiv completeze Legea 334/2006, referitor la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Obiectivul inițiativei legislative constă în „creșterea ponderii femeilor în Parlamentul României și în pozițiile de decizie din administrația publică locală”.

În legislația actuală este stipulat faptul că partidele politice trebuie să asigure o reprezentare echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelurile decizionale. Totodată, partidele politice au „obligaţia să prevadă în regulamentele interne acţiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat”.

Trebuie menționat că femeile au o pondere relativ redusă în rândul aleșilor locali, în condițiile în care reprezentantele sexului frumos reprezintă mai mult de jumătate din populația României. Inițiatoarele proiectului legislativ au evidențiat că la alegerile europarlamentare din 2019, procentul de femei alese a fost de puțin peste 21 de procente.

Numărul femeilor în politică a scăzut constant

Un an mai târziu, la alegerile legislative, procentul a fost și mai mic, doar 18,24%, iar la alegerile locale din 2020, numărul femeilor alese a fost de doar 13,4%.

„Indexul european pentru egalitatea de gen, ediţia din 2022, care măsoară cotele de gen din anul 2021, arată că suntem pe penultimul loc în topul european, în urma noastră fiind doar Grecia. O egalitate de gen slabă înseamnă că democraţia noastră mai are mult loc pentru a se consolida şi pentru a respecta principiul democratic al şanselor egale şi al echităţii”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.

Comparativ cu scrutinul parlamentar din 2016, numărul femeilor de pe listele cu candidați pentru alegerile legsilative din 2020 a scpzut de la 19,1% în 2016, la 18,24 în decembrie 20202.

„Deşi procentul candidaţilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 faţă de alegerile din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18,24% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume”, susţin cele două deputate în expunerea de motive.

Parlametul României impune măsuri stricte

Pentru a corecta acest impediment autoarele inițiativei legislative susțin că introducere cotelor de gen este o măsură bună dar insuficientă, prin urmare, „trebuie găsite formule pentru ca partidele însele să încurajeze participarea femeilor la viaţa de partid şi fireşte, pe criterii meritocratice, să fie promovate în poziţii eligibile la alegeri”.

„Propunerea noastră pentru a convinge partidele politice că este în interesul societăţii şi a democraţiei româneşti să încurajeze cu toată forţa implicarea femeilor în viaţa politică este introducerea unui sistem de penalizare la cuantumul subvenţiei de stat primită anual de către partidele politice, în funcţie de procentul de femei alese în funcţii eligibile pe care îl au la alegerile locale şi la cele parlamentare naţionale”, explică acestea.

Partidele rămân fără finanțarea de la stat

Potrivit legii, partidele politice primesc anual de la stat între 0,01 și 0,04% din PIB. Însă, inițiatoarele proiectului legislativ propun eliminarea prevederii care stipulează acordarea unei sume mai mari pentru partidele care promovează femeile pe funcții de conducere, în schimb cele două demnitare cer ca partidele care nu fac acest lucru să fie sancționate.

„Subvenţia anuală de la bugetul de stat este alocată integral pentru partidele politice şi formaţiunile politice dacă cel puţin 30% din aleşii acestora la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, sunt femei”, stipulează proiectul de act normativ.

Concret, partidele care nu îndeplinesc cota minimă de alese locale sau parlamentare vor primi o subvenție diminuată cu un procent egal cu „valoarea diferenței dintre procentul de bărbați aleși și cel de femei alese. Legea ar urma să producă efecte de la 1 ianuarie 2029.

Stimulente financiare

Laura Vicol și Cristina Trăilă au argumentat că în toată regiunea OSCE au fost aplicate măsuri pentru promovarea femeilor în politică. Cele care au avut și impact menționează

• acordarea de stimulente financiare, sub formă de finanţare publică suplimentară pentru partidele politice care includ un anumit număr sau procent al candidaţilor de gen feminin;
• retragerea unui anumit procent din finanţarea publică atunci când partidele politice nu includ un număr specific de femei candidate;
• reduceri sau scutiri de impozite pentru susţinătorii financiari ai candidaţilor de gen feminin”, potrivit Jurnalul.