Patru dintre cei mai nemiloși conducători din istoria antică. Care sunt aceștia
Patru dintre cei mai nemiloși conducători din istoria antică. Istoria este plină de conducători brutali, cruzi și avizi de putere. Iosif Stalin, Adolf Hitler, Pol Pot și Idi Amin sunt doar câțiva dintre cei pe care lumea i-a văzut în ultimul secol. Haideți acum să explorăm patru conducători nemiloși din istoria antică.
Patru dintre cei mai nemiloși conducători din istoria antică
Patru conducători antici, cunoscuți pentru invazii și tortură, practic cei mai răi tirani din istorie.
1. Attila Hunul
Conducând Imperiul Hunnic între anii 434-453 d.Hr., Attila Hunul era cunoscut sub numele de „Biciul lui Dumnezeu”. După ce a preluat puterea pentru el însuși prin uciderea fratelui său mai mare, Bleda – Attila a continuat să își extindă imperiul în zone din Germania, Balcani și Rusia.
Hunii erau eurasiatici nomazi, ai căror luptători erau cunoscuți pentru că scoteau țipete sfâșietoare de sânge și alte zgomote în timp ce își atacau victimele călare. Acești războinici, inclusiv Attila, erau călăreți experți. De asemenea, era considerat un strălucit lider militar. Unii lideri romani se temeau atât de mult de el, încât au plătit bani de protecție pentru a respinge o invazie.
Attila Hunul s-a stins din viață în mod neașteptat în somn, în noaptea nunții sale. Hunii i-au ucis apoi pe cei care l-au îngropat cu bogățiile sale pentru a păstra secretă locația mormântului său, potrivit discovermagazine.com.
2. Împăratul roman Caligula
Acesta a domnit doar patru ani, între anii 37 și 41 d.Hr. Dar, în acest scurt timp, a devenit un conducător deranjat și sadic. Când a preluat prima dată puterea, a permis exilaților să se întoarcă la Roma, a eliminat o taxă nepopulară și a pus în aplicare unele reforme politice pe care cetățenii le-au susținut.
Dar a devenit rapid imprevizibil. Deși nu se știe cu certitudine, există diferite teorii cu privire la afecțiunile medicale care ar fi putut fi sursa personalității sale deranjate – inclusiv sifilis, epilepsie și boli mintale.
Caligula a fost cunoscut pentru domnia sa excentrică și adesea tiranică. Printre actele sale de cruzime se numără faptul că a forțat un rival politic să se sinucidă, i-a pus pe senatori să alerge în fața carului său pe kilometri întregi, a aruncat spectatorii în arenă pentru a fi uciși de animale, a violat soțiile și fiicele senatorilor și a comis incest cu sora sa, Drusilla.
3. Ivan cel Groaznic
El s-a născut Ivan IV Vasilievici. A fost mai întâi mare prinț al Moscovei între 1533 și 1547, iar mai târziu a domnit ca „țar al întregii Rusii” până la moartea sa, în 1584. Când soția sa, Anastasia, a murit în 1560, el a fost convins că dușmanii săi au otrăvit-o. Acest lucru a dus la escaladarea paranoiei și a instabilității sale mintale, ceea ce l-a motivat să tortureze și să ucidă pe oricine pe care îl percepea ca fiind un rival politic. Dar nu s-a oprit aici.
Unul dintre cele mai infame acte ale lui Ivan a fost crearea mult temutei „Oprichniki”. Această organizație de gărzi de corp a ucis preoți și le-a jefuit bisericile, a ars de vii oficiali guvernamentali și și-a înecat familiile în râu. Comercianților și negustorilor le-au fost confiscate bunurile și le-au fost distruse magazinele – și adesea au fost uciși.
În ziua morții sale, Ivan se pare că juca șah cu Bogdan Belsky, un boier (nobil rus). El s-a prăbușit brusc și a murit câteva ore mai târziu. Având în vedere problemele sale de sănătate cunoscute, această prăbușire bruscă se potrivește cu un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
4. Timur
Cunoscut și sub numele de Tamerlan, acest cuceritor mongol-turc s-a născut în 1336. Timur a devenit un infractor la începutul vieții, furând bunuri și animale de la călători, iar mai târziu a lucrat ca mercenar. A suferit răni grave după ce săgețile l-au lovit la piciorul drept și la mâna dreaptă, și nu și-a recăpătat niciodată utilizarea completă a membrelor drepte.
Timur este cunoscut în special pentru măiestria sa militară și pentru brutalitatea campaniilor sale. A condus expediții militare în Asia de Vest, de Sud și Centrală, în Caucaz și în sudul Rusiei. Invaziile sale au fost adesea caracterizate de tactici dure și de distrugeri pe scară largă.
Fără milă atunci când venea vorba de cucerirea unui oraș, îi ucidea rapid pe cei care se împotriveau. Se estimează că armatele sale au ucis 17 milioane de oameni, aproximativ cinci procente din populația de la acea vreme. A lăsat piramide de cranii umane, arătând sălbăticia sa.
Timur a murit în 1405, în timp ce se afla într-o campanie militară de cucerire a Chinei. Starea sa de sănătate era în declin și a cedat în timpul iernii aspre, în timp ce armata sa se afla în tabără. Moartea sa a marcat începutul declinului imperiului său. Succesorii lui Timur nu au putut menține teritoriile vaste pe care le cucerise, ceea ce a dus la fragmentarea imperiului.
