Cum se sărbătorea Paştele la Casa Regală a României. Meniul unei mese de sărbătoare a Regelui Mihai

Cum se sărbătorea Paştele la Casa Regală a României? Una dintre cele mai importante sărbători ale lumii creștine, a fost și este sărbătorit de Familia Regală a României după obiceiurile și tradițiile locale. Toți regii României obișnuiau să petreacă aceste sărbători în sânul familiei, înconjurați de suita și personalul Casei Regale.

Suprinzător sau nu, la meniul unei zile de Paşte pentru suverani şi invitaţii lor, simplitatea era cuvântul cheie.

Cum se sărbătorea Paştele la Casa Regală a României. Produsele servite la dejunul din 1942

Potrivit autoarei cărții „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ştefania Ciubotaru, pe timpul regelui Mihai “masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi bunicului său”.

În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun regal. A fost un dejun  restrâns la care au participat doar nouă persoane.

Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe.

La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe.

Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. Masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.

Cum se îmbrăcau membrii familiei de Paște

Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie.

Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat.

De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care Mitropolitul rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei.

Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.