Săptămâna Luminată, care urmează bucuriei Învierii, este o săptămână plină de tradiții și superstiții fiind începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Ziua de joi din Săptămâna Luminată este asociată cu numeroase credințe populare, de care se leagă mai multe obiceiuri și tradiții.
Joia după Paşte este cunoscută în popor şi ca Joia Verde. Este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele, dar nu se munceşte pentru că aduce ghinion asupra casei, secetă şi dăunători în livezi.
„Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Potrivit tradiției, nu este bine să muncești azi, altfel vei aduce seceta și dăunătorii în livezi, dar și ghinionul asupra casei.
De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi.
Nici munca la câmp nu este permisă, ca să nu crească iarba în locurile în care nu trebuie.
Se spune că nu este bine să pleci la drum, altfel riști să te rătăcești.
Nu ai voie să muncești deloc în Joia din Săptămâna Luminată, altfel vei avea parte de sărăcie.
E bine să nu faci nimic, ca să poți ține departe tunetele, trăsnetele, grindina și vijeliile.
În Muntenia, se spune că cine lucrează în zilele de joi după Paște, timp de nouă săptămâni, comite un mare păcat, iar Dumnezeu îi poruncește Sfântului Petru să trimită la gospodăria păcătosului câțiva lupi care să-i mănânce vitele.
Joia din Săptămâna Luminată poartă denumirea, în Banat şi Bucovina, de Joia Paştilor, Joia nepomenită, Joia necurată şi Joia rea.