Lunea Albă, a doua zi după Paște. În această sfântă zi, există mai multe tradiții și obiceiuri. Se crede că porțile Raiului sunt deschise, iar credința și obiceiurile populare dau culoare și semnificație fiecărui gest.
Astfel, se obişnuieşte ca finii să meargă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi.
Se spune că, în această zi, este bine să ai pe masă ouă roşii de Paşte şi cozonac, alături de flori. De-asemenea, este bine să stropeşti casa cu agheazmă, pentru ca locuința să fie ferită de rele.
În unele zone, există datina ca, în a doua zi de Paște, să se meargă cu “stropitul” sau cu „udatul”, femeile și fetele fiind stropite cu parfum „să fie frumoase tot anul”.
Legenda spune că fiica unui evreu ar fi leşinat la aflarea veştii Învierii lui Iisus. Atunci tinerii din preajmă au stropit-o cu apă pentru a-şi reveni în simţiri. Așa ar fi apărut obiceiul „stropitului” de Paște. Dacă, la început, fetele erau stropite cu apă, acestea sunt stropite acum cu parfum, „udătorii” fiind răsplătiţi cu prăjituri, cozonac şi ouă roşii.
A doua zi de Paște – Lunea Albă este considerată și ziua în care se deschid Porțile Raiului și ale iertării. Potrivit unor credințe populare, cei care se sting în ziua de Paşte şi în prima săptămână de după Paşte vor ajunge direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului sunt închise.
Una dintre tradițiile cele mai întâlnite este stropirea casei cu agheasmă, ca o formă de protecție împotriva spiritelor rele. De asemenea, este obicei ca rudele să se viziteze reciproc, iar gazdele să ofere ceva de băut oaspeților lor.